Asculta acest articolDacian Cioloș pare să fie premierul cel mai puțin dispus să intre într-un coflict deschis cu partidele politice. La orice atac răspunde fără să jignească. Preocuparea lui primcipală este să înăbușe din fașă orice scandal legat de guvern. De la instalarea sa la Palatul Victoria nu a ridicat vocea la nimeni. Este greu să te cerți cu un astfel de om. Iar acolo unde nu este ceartă nu se pot spune lucrurilor pe nume.
Cum era și de așteptat, atacurile vin din partea opoziției. Dar nici acestea nu sunt extrem de virulente. Mai mult sunt declarații politice făcute ca să nu se spună că opoziția nu face nimic. Din când în când guvernul mai este pișcat și de la PNL. Liberalii nu sunt mulțumiți de activitatea guvernului pentru că partidul lor nu crește în sondaje, așa cum se aștepta după căderea guvernului Ponta. PNL se aștepta să acumuleze capital electoral de pe urma guvernului de tehnocrați. Nu se întâmplă acest lucru. Dimpotrivă, lipsa de eficiență a guvernului se răsfrânge asupra PNL. Acest lucru a scos-o din minți pe Alina Gorghiu. Co-președinta PNL i-a cerut pe față premierului să intre în PNL. Evident, premierul tehnocrat nu i-a răspuns.
Relația premierului Cioloș cu președintele Iohannis este una fără cusur tocmai pentru că nu fac declarații publice unul despre celălalt. Pentru că nu vorbesc prin intermediul presei, totul pare să fie în ordine. Românii erau obișnuiți cu circul dintre Tăriceanu și Băsescu, urmat de circul și mai mare dintre Ponta și Băsescu, urmate de atacurile premierului Ponta la adresa președintelui Iohannis. Cearta dintre palate a durat din 2005 până în noiembrie 2015. Adică pe întreaga perioadă a mandatelor lui Traian Băsescu la care s-a adăugat încă un an din mandatul lui Klaus Iohannis. Dacian Cioloș a inaugurat un nou tip de relație cu președintele, dar și cu partidele politice.
Dar performanța unui guvern nu se măsoară în cumințenia premierului și tăcerile prelungite ale miniștrilor. Acest lucru îl resimte, așa cum spuneam, în primul rând PNL. Orice guvern aduce capital electoral sau pierde capital electoral atâta vreme cât este emanația unui partid. Acest guvern încearcă să demonstreze că nu are culoare politică și că nu este în slujba niciunui partid. Totuși, are nevoie de o susținere politică. Ea vine din partea PNL și din partea președintelui Iohannis. Prin urmare are o datorie față de aceste două entități politice. Până la urmă va trebui să plătească prețul menținerii sale la putere. A făcut câteva gesturi, printre care se numără schimbarea prefecților. Este prea puțin.
Performanța guvernului ar fi forma de recunoștință care i-ar aduce PNL capitalul electoral de care are nevoie ca de aer. Pentru a performa este nevoie ca fiecare ministru să fie mai bun decât au fost foștii miniștri. Una din marile probleme ale guvernului Cioloș este legată de calitatea miniștrilor. În urmă cu câteva săptămâni se vorbea despre o remaniere guvernamentală. S-a vorbit întâi despre cinci miniștri care urmau să fie schimbați. Acum ar fi vorba numai despre doi. Ministrul agriculturii s-a remarcat prin declarații halucinante despre carne congelată acum 40 de ani, despre pești cu viermi, despre camioane care ar fi dus în Elveția 35 de miliarde de euro. Al doilea ministru este cel ce ocupă portofoliul de la ministerul Muncii. Nu s-au făcut remarcați aproape deloc de la numirea lor în funcții. Nu sunt singurii. Acest guvern are cei mai mulți miniștri șterși, fără personalitate. Cum ar putea un guvern cu miniștri semicunoscuți, fără notorietate să-i aducă unui partid capital electoral? Pentru PNL, guvernul Cioloș este mai mult o povară decât o rampă de lansare.
