Asculta acest articol
Descoperiri inedite după o muncă covârșitoare, în urma săpăturilor arheologice de la Tășnad, ne dezvăluie un izvor de informații care pune nord-vestul României pe harta ce evidențiază începuturile dezvoltării ființei umane, din perioada neolitică.
În fiecare an studenți, viitori arheologi de la Universitatea din Londra, poposesc pe meleagurile noastre. În luna iunie a anului curent 20 de tineri originari din țări precum Brazilia, Portugalia și bineînțeles Anglia au ajuns în Tășnad, coordonați fiind de arheologul Ulrike Sommer.
Situl din Tă;nad este unul dintre cele mai întinse amplasamente de acest gen, aici punându-se ca într-un puzzle cap la cap obiecte care să arate cum a trăit omul pe aceste meleaguri cu 7000 de ani în urmă.
“Pentru mine cel mai important lucru e ca oamenii să înţeleagă că nu suntem vânători de comori, nu căutăm obiecte pentru a le expune aşa cum cu siguranţă multă lumea crede. Pe noi ne interesează mai mult relaţia dintre obiecte, identificarea unor urme de structuri de locuinţe. Pentru noi mai interesant decât un obiect spectaculos pot fi aşchiile de oxidian sau de silex care ne arată că în acel loc cineva a cioplit piatră. Prin studierea lor ne putem da seama de modul în care a cioplit piatra. De asemenea importantă este descoperirea unor grâne carbonizate care ne dau informaţii despre ce cultivau şi ce mâncau aceste populaţii. Încercăm să facem tot posibilul pentru a identifica crâmpee din modul de viaţă cotidian al populaţiilor din preistorie“, a declarat specialistul Ulrike Sommer.
Programul dintr-o zi obişnuită nu este unul deloc uşor. Aceştia se trezesc la ora şapte dimineaţa, servesc micul dejun şi mai apoi merg pe şantier. Majoritatea studenţilor preferă să sape, având fiecare perimetrul lui pe care îl gestionează. O mică parte din ei stau la bază pentru a săpa solul colectat în urma săpăturilor. Cu doar o oră pauză la prânz aceştia muncesc de zor până la ora 17.00. După servirea mesei de seară, munca continuă până la ora 20.00, fiecare în parte de această dată spălând solul în căutarea obiectelor de mici dimenisuni care ar putea să desluşească misterul. Uneltele folosite de ei sunt destul de comune şi anume< găleţi, făraşe, şpacluri, metro, boloboc şi staţii de măsurat, acestea din urmă fiind unele dintre principalele unelte de care ei au nevoie pentru a săvârşi o muncă cât mai profesională.
Amănunte despre săpăturile de la Tășnad puteți citi în “Informația de Duminică”.
Fii primul care comentează