Asculta acest articolLider al grupului de senatori PNL, Florin Cîțu este unul dintre cei mai vehemenți critici ai guvernului PSD-ALDE. Fiind economist, urmărește cu predilecție, pas cu pas, activitatea ministrului de Finanțe. Recent, Cîțu a făcut niște declarații radicale privitoare la impactul aparatului bugetar asupra economiei.
De fapt, el a spus ceea ce știe toată lumea: că sunt prea mulți angajați la stat și că sunt plătiți mai bine decât salariații din mediul privat.
Mai spune Florin Cîțu și că mulți dintre aceștia nu sunt pregătiți pentru funcțiile pe care le ocupă.
Cine nu știe acest lucru? Când opoziția acuză PSD că este un partid clientelar care își răsplătește membrii cu funcții, când opoziția acuză PSD-ul de nepotism se referă exact la lucrurile pe care le-a spus ceva mai concret senatorul liberal.
Este ceva ce trebuie remarcat. Un lider ca Ludovic Orban își critică adversarii la modul general. Nu vrea să supere “bugetarii” pentru că tânjește după voturile lor. În opinia lui Orban, PSD este răul întruchipat, dar armata de stipendiați angajați de același partid nu este decât un grup electoral care la o adică ar putea vota și cu PNL. Cu condiția să nu-și piardă pozițiile când PNL va veni la guvernare.
Florin Cîțu strică totul spunând lucrurilor pe nume. PNL nu este un partid care să ia decizii radicale. Dar această strategie nu este împărtășită de întreg partidul. Liberalii proveniți din PDL sunt de altă părere. Ei au avut curajul să taie în carne vie când au fost la guvernare, tăind un sfert din salariile aparatului bugetar. Pentru asta au plătit electoral, dar au meritul de a fi salvat țara de la un dezastru și mai mare.
Din cauza atitudinii moderate în probleme de economie, PNL nu este considerat un autentic partid de dreapta. După multele asocieri cu PSD a alunecat spre stânga suficient de mult pentru a-i seca vâna liberală. PNL s-a pesedizat în timpul guvernului minoritar Tăriceanu, procesul accentuându-se după înființarea USL. Lupta împotriva președintelui Băsescu a fost doar o jalnică justificare. După plecarea lui Băsescu, în ciuda fuziunii cu PDL, fostul partid al lui Băsescu, PNL a continuat să rămână o “uniune” social-liberală.
Acesta este și motivul pentru care, pe dreapta, și-a făcut loc un alt partid. Rezultatele la alegerile din 26 mai ale USR se datorează în cea mai mare parte lipsei de încredere a electoratului de dreapta în potențialul PNL.
Trebuie remarcat că nici președintele Klaus Iohannis nu întrunește adeziunile electoratului de dreapta, el practicând tot un fel de social-liberalism, rămășiță politică de la USL. Așa se explică succesul candidatului prezidențial al USR-PLUS. Dan Barna este mai credibil ca reprezentant al dreptei decât Klaus Iohannis.
Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European vin să întărească ideea că PNL atrage electoratul PSD. Alegătorii nu văd prea multe deosebiri între cele două partide și prin urmare cei ce au votat cu PSD în 2016 pot vota liniștiți cu PNL în 2020.
Un Cîțu prea radical strică socotelile unui PNL pesedizat. Din cauza declarațiilor care plasează partidul acolo unde îi este locul, la dreapta, senatorul a fost pus la zid de către colegii de partid. Ludovic Orban, în loc să emită el asemenea declarații, s-a speriat, gândind că ar putea apărea mai multe voci care să ceară soluții radicale la nivelul tuturor instituțiilor. Într-o asemenea situație s-ar putea afirma cu certitudine că există două mari partide, unul de stânga, PSD, altul de dreapta, PNL. Lucrurile nu stau deloc așa. Motiv care a făcut posibilă apariția unei noi forțe politice, USR-PLUS. Dar și această alianță va avea curajul să susțină ideile unei drepte autentice?
