19.10.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Iuliu Ilyes, Augustin Iştoc, Horea Adrian Ungur. Titlul emisiunii: La fiecare ieşire externă, preşedintele Iohannis atacă România. (reluare) 01.45 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 02.50 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 04.25 Cultură – 10x10 Născut în România 05.35 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Laczko Eva, invitat: Hrihorişan Felicia. Titlul emisiuni: Noi concursuri, noi provocări pentru Cutezătorii Munţilor.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Aracs Loredana. Titlul emisiunii: Prevenţie, diagnostic şi tratament în cancerul la sân. 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Kiss Jozsef, Papellas Istvan. Titlul emisiunii: Rolul comunităţii creştine în protejarea vieţii. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Iuliu Ilyes, Augustin Iştoc, Horea Adrian Ungur. Titlul emisiunii: La fiecare ieşire externă, preşedintele Iohannis atacă România. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Cultură – Inaugurarea bibliotecii Petru Bran 14.30 Teleshopping 14.45 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Participarea voluntarilor sătmăreni la Ziua de Curăţenie Naţională 15.2o Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 16.15 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 17.10 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 18.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Primi secretari şi relaţiile lor cu miliţia. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop.

Un britanic fură bilete de loterie de peste 9.000 lire şi încasează doar 250 lire

Scris de decebal, 09 noiembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

O ştire recentă a stârnit amuzamentul tuturor: tânărul Daniel Milne, muncitor la un supermarket britanic, încercând să adune bani pentru o casă, a sustras din magazinul în care lucra bilete de loterie în valoare de 9.250 de lire.

Însă după două luni de furat şi răzuit mii de lozuri, el nu a reuşit să încaseze pe bilete decât 250 de lire. Şi pentru ca ghinionul lui să fie deplin, a fost depistat de camere şi adus în faţa instanţei. Acum trebuie să-şi plătească datoria şi să răspundă în faţa legii.

Această ştire, dincolo de nostimada ei, mai are însă o implicaţie interesantă şi ceva mai serioasă. Problema care se impune e dacă raportul dintre preţul lozurilor şi suma câştigată este cel practicat în mod constant de loterie, sau Milne a avut pur şi simplu ghinion. Dacă primul caz ar fi adevărat, aceasta ar însemna că din banii încasaţi de loterie doar 2,7% au mers în fondul de premii, iar restul de 97.3% au fost profitul brut al casei. Această discrepanţă ne-a stârnit curiozitatea şi am încercat să aflăm care este „adaosul” unei loterii la lozurile vândute.

După declaraţiile oficiale ale loteriei britanice, 50% din banii încasaţi sunt alocaţi la premii, 28% merg către cauze bune şi, după alte impozite şi cheltuieli, profitul net al companiei este de doar 5%. Adică, în cazul nostru, 46 de lire.

Nu punem la îndoială aceste procentaje, însă nu ne putem opri să nu observăm că, chiar şi aşa, loteriile (inclusiv cea română) oferă de departe cel mai mic procentaj de câştiguri în raport cu restul jocurilor de casino, cu unele mici excepţii despre care vom scrie mai jos.

Explicaţia, în cazul loteriei britanice, este procentajul foarte mare din încasări care merge la cauze caritabile: 28%. La urma urmei, putem fi de acord să contribuim în mod indirect cu bani la ajutorarea celor mai puţin favorizaţi de soartă atunci când plătim un bilet la loto. Însă, din păcate, acest lucru nu este valabil şi în cazul loteriei române. Pentru a limpezi acest aspect, l-am contactat pe Sorin Constantinescu, fost consilier la Loteria Română.

Am aflat de la domnia sa că jucătorii români la loterie primesc în medie circa 40% din încasări sub formă de premii. Unde merge restul de 60%? Nimic – sau mai nimic – către cauze caritabile, cu excepţia unor acţiuni cu iz de PR ca de exemplu „Crosul Loteriei Române”. Ce se întâmplă cu restul banilor e aparent un mister, căci Loteria Română estimează pe 2017 un profit brut de doar 7,75%. Nu e treaba noastră să investigăm, căci aceste cifre spun suficient. Însă, vom face mai jos o scurtă analiză comparativă a rentabilităţii sumelor pe care le alocăm distracţiei, în funcţie de tipul de joc.

Aşadar, loteriile au „avantaj” de 50-60% în faţa jucătorilor. Ei bine, niciun joc clasic de cazinou nu percepe nici pe departe un comision atât de mare.

De pildă, cel mai scump joc de cazinou pare a fi Sic-Bo, cu până la 33% avantaj, urmat de Keno, cu 26-29%. Iar media tuturor jocurilor de cazinou este sub 10%! Cel mai popular joc de cazinou din lume, ruleta europeană (cea cu un singur zero), are un avantaj de doar 2,7%.

Care este însă de la distanţă jocul în care casa are cel mai mic avantaj? E blackjackul, considerat de aceea pe bună dreptate regele jocurilor de cazinou, cu doar 0,28% profit pentru dealer.

Dacă până acum doi ani loteria nu avea în România concurenţă cu excepţia puţinelor cazinouri live, explozia popularităţii jocurilor online pare să schimbe balanţa. Când un joc cu avantaj pentru jucător de sute de ori mai mare este accesibil imediat, de pe propriul computer sau mobil, bătrâna loterie şi lozurile ei îşi pierd cu repeziciune din popularitate.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.