19.02.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Dan Burulea, Adelin Ghiarfaş, Ovidiu Mureşan. Titlul emisiunii: Scandalul preşedinte – guvern continuă.(reluare) 01.40 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 02.40 Cultură 03.45 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 05.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Ioan Drăgan. Titlul emisiunii: Cu ce probleme se confruntăprofesorii din judeţul Satu Mare. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Marcel Nichita. Titlul emisiunii: Semnele îmbătrânirii pielii. 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Pallai Bela. Titlul emisiunii: Viaţa Greco-catolică. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Dan Burulea, Adelin Ghiarfaş, Ovidiu Mureşan. Titlul emisiunii: Scandalul preşedinte – guvern continuă.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 14.30 Teleshopping 14.45 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 15.40 Zone Folclorice 16.40 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 17.40 Panoramic sportiv, cu Ionu Blăjan, invitat: Gheorghe Popdan. Titlul emisiunii: Sportul şcolar eminescian în 2018 şi 2019. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar în direct 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct. 23.00 Cultură

Un act cultural de excepţie

Scris de Dumitru Păcuraru, 23 ianuarie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Ieri, în cadrul unor lansări de carte la Poesis, s-a văzut că Satu Mare are un potenţial cultural abia atunci când îşi adună toate forţele şi acţionează în consonanţă cu oameni de cultură din ţară.
Cele trei cărţi lansate pot fi considerate unitare de vreme ce au un numitor comun: personalitatea lui Vasile Lucaciu.

S-au lansat trei cărţi: trei volume de filozofie semnate de Vasile Lucaciu, apărute la editura Eikon, îngrijite de Vianu Mureşan, cartea intitulată simplu „Dr. Vasile Lucaciu (1852-1922)”, de Mihoc Blaga şi „Cartea Credenţionalelor.

Sătmăreni la Marea Unire”, apărută la editura „Şcoala Ardeleană”, carte pregătită de Direcţia de Cultură Satu Mare, ediţie îngrijită de George Vulturescu.
Poate se va spune că dr. Vasile Lucaciu nu era în Satu Mare în preajma zilei de 1 decembrie 1918. Într-adevăr nu era în ţară, dar pregătea recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România la porţile marilor puteri. Sosise din Statele Unite şi se afla în Italia.

Dar nu activitatea politică a dr. Vasile Lucaciu a fost în centrul discuţiilor de la Poesis. De data aceasta s-a vorbit despre Vasile Lucaciu, omul de cultură, profesorul, filozoful, filologul, polemistul Vasile Lucaciu pe probleme de limbă, cu Titu Maiorescu, publicistul, cel ce încerca să scoată la Satu Mare un ziar cu titlul „Satu Mare”. Nu a reuşit să scoată decât un număr, în schimb a editat o serie de „Instituţiuni filosofice”, punând bazele unui prim sistem filozofic românesc.

Constantin Noica spunea că Vasile Lucaciu este cel mai mare filozof neotomist român. Filozoful Ion Papuc este de părere că Lucaciu este filosof tomist. Din păcate opera lui nu a circulat. Însuşi autorul s-a lăsat prins în alte activităţi, drept pentru care a rămas în istorie ca unul dintre cei mai importanţi oameni politici şi diplomaţi care au contribuit la actul politic de la 1 decembrie 1918. Întâi ţara, apoi opera.

La Satu Mare s-au născut două mari personalităţi pentru care sătmărenii au un adevărat cult: Vasile Lucaciu şi Ady Endre. Un poet care şi-a câştigat notorietatea pentru modul în care a scris despre libertate şi un filozof care şi-a câştigat popularitatea prin activitatea politică. Îndrăznesc să spun că nici unul, nici altul nu sunt cunoscuţi pentru opera lor, ci pentru ceea ce simbolizează: lupta pentru libertate.

Cei doi întăresc convingerea că competiţia dintre popoare este una culturală, deseori conflictuală. Întâmplarea face că în această lună, în ianuarie, unul s-a născut, iar altul a murit. Aşadar, luna ianuarie are toată îndreptăţirea să fie declarată luna culturală a judeţului Satu Mare.

Nu se întâmplă acest lucru. Fiecare comunitate, românii şi maghiarii, îşi văd de propria sărbătoare sau comemorare. Nici nu are cine să facă joncţiunea dintre culturi. Este o problemă de instituţii. Dar cultura rămâne cultură, opera rămâne operă, chiar dacă, aşa ca în cazul lui Vasile Lucaciu, a fost nevoie să treacă peste o sută de ani pentru a fi redescoperită.

Avem două mari personalităţi în micul judeţ Satu Mare, însă asta nu înseamnă că sunt unice. Există o întreagă pleiadă de creatori, de toate genurile, care sunt mai mult sau mai puţin recunoscuţi, readuşi în actualitate. Sunt cultivaţi cei care au putut fi politizaţi.

Cultura trece însă dincolo de politică, dincolo de naţionalitate. Satu Mare are o identitate proprie atâta vreme cât cele două culturi majore, română şi maghiară, se întâlnesc neconflictual, merg mână în mână. Asta presupune traduceri reciproce, acţiuni culturale comune.
Este posibil aşa ceva? Poate într-un viitor mai îndepărtat.

Abonează-te acum Online!