00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Tiberiu Markos, Alexandru Horvat, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiunii: Iohannis cere vot anticipat şi prin corespondenţă. (reluare) 01.45 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Ciută. Titlul emisiuni: Daniela Ciută – raport la 1720 de zile. 03.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Lohan. Titlul emisiunii: Producţia de confecţii între realitate şi necesitate. 04.00 Concert simfonic la Filarmonica „Dinu Lipatti” 05.30 Cultură, Comemorare de ziua eroilor la Gerăuşa. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Avram. Titlul emisiuni: Expoziţia de cai şi competiţia de atelaje se impune ca o tradiţie.(reluare) 09.00 La Psiholog 09.30 Religie cu Mihaela Ghiţă, invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiuni: Cum îl putem cunoaşte pe Dumnezeu? 10.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Tiberiu Markos, Alexandru Horvat, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiunii: Iohannis cere vot anticipat şi prin corespondenţă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Prieteni necuvântători cu Alina Blejan, invitat: Zoltan Szabo, dresor de câini. 14.10 Teleshopping 14.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Petrică Mureşan. 15.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Lohan. Titlul emisiunii: Producţia de confecţii între realitate şi necesitate. 16.30 Iată omul, cu Gabriel Ghişan 17.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Petrică Mureşan. 18.30 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (reluare) 23.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Ciută. Titlul emisiuni: Daniela Ciută – raport la 1720 de zile. 20.06.2019

UE şi dezinformarea

Scris de Dumitru Păcuraru, 22 martie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

De obicei reuniunile Consiliului European la care participă şefii de guvern sau preşedintele, cum este cazul României, au un foarte slab ecou. Uniunea Europeană încă nu este percepută de europeni ca un tot unitar. Cetăţenii României se referă la instituţiile Uniunii ca la ceva străin, abstract care nu-i priveşte pe ei.
La o astfel de reuniune care are loc şi în aceste zile participă preşedintele Klaus Iohannis.

Unul dintre subiectele dezbătute se referă la combaterea dezinformării în preajma campaniei electorale pentru alegerile ce vor avea loc la sfârşitul lunii mai.
Cum să fie combătută dezinformarea exact când este în plină desfăşurare o campanie electorală, când se ştie că tocmai atunci partidele sunt mai preocupate să-şi toace adversarii? Cum să spui lucrurile cele mai dure despre cei cu care te baţi pentru fiecare vot altfel decât exagerându-le defectele?

Dezinformarea la nivelul Uniunii Europene nu este ceva necunoscut. BREXIT-ul s-a desfăşurat pe fondul unei dezinformări la nivelul uneia dintre ţările recunoscute ca având o tradiţie democratică de sute de ani. Dacă dezinformarea a funcţionat în Marea Britanie, cum să nu se facă simţită în ţări care au cunoscut dictaturi bazate exact pe pervertirea conştiinţelor prin manipulări grosolane?

Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Lituania, România au stat aproape o jumătate de secol sub un regim dictatorial, iar Germania a trecut printr-una dintre cele mai dure dictaturi. Cetăţenii acestor ţări au simţit ce înseamnă dezinformarea, şi totuşi şi în condiţiile democraţiei de tip liberal se practică pe scară largă manipularea şi dezinformarea.

Internetul, reţelele de socializare, mjloace de informare la îndemâna oricui, facilitează apariţia ştirilor false. Fiecare politician are ocazia să transmită informaţii care nu sunt în concordanţă cu adevărul. Dezinformarea nu mai este atributul exclusiv al presei, ziare, radio, televiziune. Politicianul este omul care are un interes personal în a-şi minimaliza adversarul.

Fiecare politician vrea să distrugă politicienii care nu sunt în acelaşi partid cu el. Cum altfel decât prin dezinformare îşi poate atinge scopul?
Dezinformarea nu înseamnă doar enunţuri false despre adversar. Punctele din programul unui partid pe care ştie că nu le va putea realiza sunt tot dezinformări. Când un partid spune că va mări pensiile şi nu le măreşte se cheamă că a dezinformat cu bună ştiinţă. Când spune că va crea noi locuri de muncă, dar nu are nicio idee cum va reuşi, se cheamă tot dezinformare.

Am putea afirma fără să greşim foarte mult că într-o campanie electorală o foarte mare parte din mesaje sunt promisiuni deşarte, deci tot dezinformări. Chiar faptul că se dezbate în cadrul Consiliului European despre combaterea dezinformării este în esenţă tot o dezinformare. Cum să-şi distrugă politicienii propriile vehicule spre alegători?

O reală dezbatere despre cum poate fi combătut fenomenul dezinformării ar trebui purtată la nivelul asociaţiilor de presă. Cei care spun că vor să combată dezinformarea sunt beneficiarii dezinformărilor. O dezinformare în masă se desfăşoară exact în aceste zile: partidele şi-au agăţat afişele electorale, deşi acest lucru este interzis până la începerea oficială a campaniei. Partidele au împânzit ţara cu afişe electorale, la loc de frunte aflându-se PSD, dar şi PNL, partidul lui Klaus Iohannis. A pretinde că vrei să combaţi dezinformarea este cea mai mare dezinformare.

Abonează-te acum Online!