17.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 01.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.00 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Dispariţie sau crimă 2. 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu. 05.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gergely Csaba, Tillinger Ştefan. Titlul emisiuni: Pictura – O stare a sufletului. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Tiberiu Vălean. Titlul emisiunii: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, La Poessis a avut loc Forumul Economic Invest. 16.40 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blajan. Titlul emisiunii: Popicari de la CSM încep un nou sezon. 18.30 Audienţe în direct (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu.

UE, încotro?

Scris de Dumitru Păcuraru, 04 ianuarie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Dacă fiecare ţară în parte îşi pune întrebări despre cum va evolua în anul 2018 nu este mai puţin adevărat că o anumită îngrijorare există şi în ceea ce priveşte Uniunea Europeană. Încep negocierile dintre Marea Britanie şi UE, nu doar pe principii şi respectarea unor acorduri internaţionale, ci şi pe bani. Cineva trebuie să suporte costul BREXIT-ului. Englezii contribuiau la bugetul Uniunii cu aproximativ 12 miliarde de euro. Au preferat să părăsească proiectul european considerând că pierd mai mult decât câştigă.

Nu se simt deloc confortabil în UE nici ţările din est. Fostelor ţări socialiste le-a dispărut în mare parte entuziasmul iniţial. S-a vorbit despre o Europă cu două viteze. Evident una pentru ţările dezvoltate, altă viteză pentru ultimii sosiţi. Începe să se încetăţenească sentimentul colonial. Ţările de la periferie au descoperit că nu sunt decât pieţe de desfacere pentru produsele mărcilor globale.

Privatizarea utilităţilor, a băncilor, impusă prin contractul de aderare, au condus la un transfer de capital nemaiîntâlnit în istorie. Unele ţări, precum Ungaria şi Polonia, s-au revoltat şi au demarat o campanie de recâştigare a independenţei economice. Alte ţări, printre care se numără şi România, au primit fără să comenteze orice măsură cerută de Bruxelles.

În ultima perioadă s-au intensificat criticile Bruxell-ului privind independendenţa Justiţiei şi statul de drept. Polonia riscă să fie sancţionată pentru că modul în care parlamentul naţional a adoptat legile justiţiei. Bulgaria şi România continuă să fie considerate cele mai corupte ţări din UE şi sunt ţinute în frâu prin MCV. Ambasadele străine fac presiuni asupra lor. Şi nu privind încălcarea drepturilor omului, ci ale justiţiei independente. Ambasadele mai fac şi puţin trafic de influenţă în favoarea firmelor din ţările lor. Desigur, tot în numele statului de drept.

Datorită acestor diferenţe de tratamente începe să crească numărul euroscepticilor. Tot mai mulţi cetăţeni nu mai cred în bunele intenţii ale Bruxelles-ului. UE riscă să fie receptată ca o nouă formă de „imperialism”. Unul al cărei armă nu mai este secretă, numindu-se simplu democraţie.  Dornice de prosperitate, ţările din est s-au lăsat cucerite de capitalul multinaţional în numele democraţiei.

Valorile rămân, toată lumea vrea să trăiască într-un stat de drept, toţi vor o justiţie independentă, dar atunci de unde vine insatisfacţia? Probabil din diferenţa de tratament. Muncitorii din fostele ţări socialiste care lucrează în ţările dezvoltate pentru aceeaşi muncă nu sunt plătiţi la fel cu cetăţenii acelei ţări. Dar câştigând mai bine decât în ţările de origine, nu au de ales.

În numele UE s-au depopulat ţările estice. România a pierdut patru milioane de locuitori din rândul populaţiei active. Are cumva UE un program privind reîntoarcerea mâinii de lucru în ţara de origine? În numele liberei circulaţii a forţei de muncă, unele ţări se îmbogăţesc, altele sărăcesc.

Diferenţele de tratament tot mai pregnante facilitează apariţia unor partide politice radicale, xenofobe. Armonia visată de părinţii fondatori ai Uniunii Europene este departe de a se fi instalat peste tot. Vechii occidentali îşi simt ameniniţat stilul de viaţă, în vreme ce emigranţii se simt dispreţuiţi.

Cu toate acestea UE rămâne un vis frumos.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.