Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Acuzat că nu are ideologie, că îi lipsesc structurile teritoriale, dar și că nu are lideri și un program, USR pare să treacă într-o fază de clarificări doctrinare. Rămânând un simplu vehicul la mașinăria electorală tot mai perfecționată a președintelui, Alianța 2020 USR-PLUS s-a lăsat purtată de valul comentariilor spumoase despre cum s-au pierdut sau cum s-au câștigat alegerile, uitând să-și gestioneze propria victorie.

Au trecut trei săptămâni de la alegeri și cei doi lideri, Dan Barna și Dacian Cioloș au rămas într-o relație ambiguă față de PNL, față de candidatul acestui partid la prezidențiale. Au început comentariile, presupunerile răutăcioase, întrebările. Trebuie făcută o precizare: deși se prezintă ca o alianță, USR-PLUS este perceput ca un partid, nu ca o alianță. Din simplul motiv că partidul PLUS nu se vede nicăieri. Prin urmare nici nu au cum să se despartă. S-au aliat pentru un nume, pentru Dacian Cioloș, dar pe parcursul campaniei a reușit să se impună și un al doilea nume, Dan Barna. Din moment ce Alianța 2020 avea deja doi lideri, întrebarea firească era care dintre ei va fi candidatul la președinție? Lucrurile s-au clarificat: Barna și Cioloș fac un cuplu, se constituie în uitatul cuplu președinte-prim ministru.

Este un lucru ce lipsește celorlalte partide. Nici măcar la PNL nu se poate vorbi despre cuplul Iohannis-Orban pentru că se interpunea un alt partener al actualului președinte. În schimbul ajutorului dat candidatului prezidențial PNL se presupunea că funcția de premier îi era oferită reprezentantului USR-PLUS, Dacian Cioloș. Ca recompensă pentru că nu își va depune candidatura la președinție.
Dan Barna a clarificat acest lucru. USR-PLUS va avea un candidat la președinție și unul la funcția de premier. Persoanele sunt deja cunoscute. Cel care va pierde desemnarea la prezidențiale devine automat candidat la funcția de șef al guvernului. Aceasta este prima treaptă spre putere. Una reală, palpabilă, concretă. Aici, în existența unui cuplu, consistă prima etapă a unei strategii cu adevărat profesioniste. PSD, pe cât de mare partid este, la doar o jumătate de an de la alegeri nu avea nici pe timpul lui Dragnea, nici prezidențiabil, nici partener de cuplu. Călin Popescu Tăriceanu, pe vremea când se vorbea despre un candidat comun PSD-ALDE, nu îndrăznea să vorbească și despre candidatul la funcția de prim ministru.

O simplă privire în spate demonstrează că prezidențialele au fost câștigate de un cuplu. Iliescu-Năstase au acționat ca un cuplu. Băsescu-Tăriceanu, apoi Băsescu-Boc, sunt exemple de cupluri electorale cu un puternic impact la alegători.

Alianța USR-PLUS reînnoadă o tradiție, un mod de a face campanie electorală cu reale șanse de succes.
Odată ce cuplul Barna-Cioloș se va oficializa, va începe adevărata competiție electorală. Lupta pentru putere nu se va da în interiorul formațiunilor politice, așa cum se întâmplă acum, ci între competitori regimentați sub aceleași culori.

PSD își epuizează energia căutându-și un nou lider. Congresul din 29 iunie va desemna președintele, urmând ca în etapa următoare să fie desemnat candidatul la prezidențiale. Este un curs logic, susținut de principalul favorit, ce pare să fie Viorica Dăncilă. Dacă viitorul prezidențiabil nu va fi chiar președintele partidului, adică doamna Dăncilă, rezultă că dânsei îi va reveni poziția de partener al cuplului electoral, adică de premier. Or, tocmai această calitate de șef de guvern i se contestă vehement.

Judecând strict după competențe, deocamdată cuplul Dan Barna-Dacian Cioloș pare să fie cel mai bine poziționat. Dar, așa cum spuneam, adevărata bătălie va începe când vor fi anunțate oficial cuplurile PNL, Iohannis-Orban, Dăncilă și candidatul prezidențial PSD.

Sigla Informatia Zilei

Barbaria de la Cluj

Asculta acest articol Puţini şi-ar fi putut imagina că într-un oraş condus de un fost prim ministru, un politician cu

Comasarea alegerilor nu întărește democrația

Ideea comasării alegerilor, lansată și susținută de PNL, ne trimite la primele alegeri de după 1918, când acela;i partid, PNL, a organizat alegeri separate în Regat, apoi după ce le-a câștigat, a organizat alegeri parlamentare și în Transilvania.