Trei partide, patru direcţii | Informaţia Zilei

Trei partide, patru direcţii

Scris de Dumitru Păcuraru, 29 iunie 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Partidele de opoziţie îşi modelează discursurile după o agendă proprie, ignorând aproape cu totul acţiunile guvernului, altele decât cele legate strict de coronavirus.

Este destul de greu să găseşti un fir roşu care să lege într-un tot unitar PSD cu Pro România sau chiar şi cu ALDE. Luate împreună, partidele de opoziţie nu pot pune bazele unui program de guvernare. Fiecare trage la propria căruţă, mai mult sau mai puţin şubrezită.

Deşi PSD anunţă din ce în ce mai insistent că va depune o moţiune de cenzură, nu promite că va majora pensiile de la 1 septembrie cu 40%. Victor Ponta ocoleşte subiectul majorării pensiilor, în vreme ce Călin Popescu Tăriceanu se axează pe respectarea libertăţii de mişcare, a unei relaxări mai largi în timpul pandemiei.

Trei partide, trei direcţii. În eventualitatea că moţiunea va fi votată şi de UDMR, avem deja o a patra direcţie, care ar trebui să fie comună. Aceasta nici măcar nu se prefigurează.

O primă şi grăbită concluzie ar fi că opoziţia nu va depune moţiunea de cenzură. Ar fi o sinucidere curată să vină la guvernare atâta vreme cât partidele acestea nu numai că nu sunt legate printr-un program comun, dar sunt şi adversare la locale.

PSD are nevoie de tema moţiunii pentru a-şi menţine primarii aproape, pentru a le da senzaţia că în curând vor veni la guvernare.

Pro România, dimpotrivă, are tot interesul ca PSD să fie prins de alegerile locale în opoziţie pentru a-i mai lua din primari.

Cum sondajele nu-i sunt favorabile, ALDE îşi doreşte să intre în alegeri în alianţă cu PSD. Toate partidele mici, sau partidele-satelit, au sfârşit prin a fi tractate de PSD în parlament. Am da aici exemplul alianţelor PSD-PC şi PSD-UNPR. Mai există Partidul Conservator? Dar UNPR? Va avea aceeaşi soartă şi ALDE? Are altă opţiune?

Istoria nu se scrie dinspre partidele mici spre cele mari. Ele dispar aşa cum au apărut, într-o anumită conjunctură.

Greşim socotind că opoziţia este formată din trei partide, care la o mai atentă analiză vedem că merg în patru direcţii. Există şi a patra forţă care, de data aceasta, nu se aliniază politicii guvernamentale.

Iată, USR-PLUS anunţă că are candidaţi proprii pentru primăriile de sectoare din Bucureşti. Aşadar aliatul care trecea drept cel mai apropiat de PNL merge la Primăria Generală a Capitalei cu un candidat comun cu PNL, dar vrea să meargă separat la sectoare. Ce fel de alianţă este asta? Una pe bucăţi.

Presupunând că PSD va înainta o moţiune de cenzură în urma căreia guvernul PNL va cădea, ce poziţie va adopta Pro România, care a ales să lupte pe două fronturi, pe de o parte cu PSD, pe de alta cu PNL?

Atâta vreme cât Victor Ponta îşi extrage voturile din bazinul electoral al fostului său partid, principalul adversar al Pro România la alegerile locale rămâne PSD.

Raportul PSD – Pro România se înscrie în aceleaşi coordonate politico-electorale cu relaţiile de prietenie-adversitate dintre PNL şi USR-PLUS.

Pe scena politică sunt două tabere politice distincte, dezbinate în interior, neunite în exterior. Practic nu există nici stângă, nici dreaptă unită.

Dacă mai punem la socoteală şi luptele interne din interiorul acestor partide, mai cu seamă din PSD, avem un tablou al haosului care s-a instalat în politica românească după alegerile prezidenţiale. Privind spre Cotroceni vom constata că este insuficient spus „trei partide, patru direcţii”. Există nenumărate direcţii.

Se vorbeşte că în PSD ar exista un grup care primeşte ordine de la Cotroceni. În acelaşi timp, USR-PLUS se îndepărtează tot mai mult de preşedintele Iohannis.

Despre ce fel de proiecte majore mai putem discuta atâta vreme cât nu găsim nici măcar două partide care trag în aceeaşi direcţie?

La modă par să fie, şi în politică, mutaţiile specifice noului coronavirus care dă atâta bătaie de cap omenirii.

Abonează-te acum Online!
  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0261.767.303 sau 0724.103.517