Image 1
Image 2

Tranzit Feszt, un iureș teatral dezlănțuit pe scenele sătmărene

”Woyzeck” de la Chișinău
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Marcel Iureș în ”Absolut”
Marcel Iureș în ”Absolut”

Prin primăvară circula doar zvonul intenției, dar la începutul toamnei anunțul a fost făcut oficial. Teatrul de Nord, cu o conducere schimbată, a decis să relanseze ideea de festival. A făcut-o rapid și oarecum intempestiv, intitulând manifestarea “Tranzit FESzT”. Nu e sigur care va fi fost logica alegerii acestui nume, dar cu siguranță prima ediție a fost una de tranziție.

Având în vedere timpul foarte scurt în care festivalul a fost pus pe picioare, reușita organizatorilor este demnă de luat în seamă. Au fost 11 zile cu 20 de spectacole, în genuri și spații de joc dintre cele mai diferite, cu mari vedete și actori foarte tineri, teatre renumite și trupe independente, regizori cu mare renume și regizori abia ieșiți de pe băncile facultăților de profil. N-au lipsit controversele, surprizele plăcute sau neplăcute. Iar reprezentarea sătmăreană a fost consistentă și interesantă.

Un “Titanic” relansat la apă

La premieră am recenzat pozitiv spectacolul adus în scenă de regizoarea Adina Lazăr cu “Orchestra Titanic” de Hristo Boicev. Foarte puținele sale jucări au avut loc la Sala Studio, dar pentru festival totul s-a mutat pe scena mai largă a Sălii Mari, unde spectacolul va și rămâne. Cvintetul de actori – Ciprian Vultur, Cristian Dan, Romul Moruțan, Adriana Vaida, Alexandra Odoroagă – a reușit în mod onorabil să transmită atmosfera oarecum suprarealistă a textului și să împrospăteze această montare, la timpul ei spectacol de licență.

Teatrul de Nord a fost prezent în festival și cu “Cabinierul”, un spectacol deja consacrat și purtat cu succes prin festivaluri, iar Trupa Harag Gyorgy a oferit publicului și invitaților două spectacole: unul de cuplu (“Cu pietre în buzunar”, cu Moldovan Blanka și Rozsa Laszlo) și o monodramă (“Războiul lui Klamm”, cu Rappert-Vencz Gabor). Rackevei Anna a prezentat și ea un monolog, “Julia”, sub auspiciile teatrului din Debrecen.

Masterclass cu Marcel Iureș

Unul din spectacolele cele mai așteptate și, până la urmă, aplaudate, a fost tot un solilocviu: “Absolut!”, cu Marcel Iureș, în regia lui Alexandru Dabija. O demonstrație de măiestrie a unui mare actor, trecând prin mai multe tipuri de personaj cu multă naturalețe, ilustrând maniere devenite clasice (era acolo ceva din Amza Pellea, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, rămânând mereu el însuși), ca un curs deschis despre arta actorului. Povestea lui Ivan Turbincă a fost făcută de poveste.

Trei monștri sacri ai regiei din România au fost prezenți în festival. “Leonce și Lena”, pus în scenă de Mihai Măniuțiu și jucat în aer liber de actorii din Oradea, a avut mare succes, purtat fiind de carisma și talentul lui Richard Balint în rolul Valerio. “Biedermann și incendiatorii” a fost o nouă construcție grandioasă marca Tompa Gabor. Dar, cu tot respectul, burlescul umflat impus de Andrei Șerban piesei “Soldatul de ciocolată“ în versiunea Teatrului Odeon a sfârșit prin a obosi și plictisi. O manieră mai englezească s-ar fi potrivit mai bine umorului lui G.B. Shaw. Ca dovadă, cel mai aplaudat personaj a fost severul ofițer rus, jucat la modul cel mai serios de Dimitri Bogomaz.

Revelația “Woyzeck”

”Woyzeck” de la Chișinău
”Woyzeck” de la Chișinău

Din tot ce am văzut, impresionant a fost “Woyzeck” regizat de Florin Vidamski la Teatrul Național din Chișinău. Într-un decor extraordinar conceput de Cristina Milea, actorii moldoveni au arătat ce înseamnă asumarea totală a durității textului. Tudor Țurcan a strălucit în rolul titular, Ala Menșicov ne-a dat fiori în Karl, slăbiciunea căpitanului și-a găsit în Valeriu Pahomii un interpret ideal, iar despre câinele-actor Lucky ce să mai spunem? Școala solidă de influență rusă și stilul de spectacol modern, de tip german, s-au împletit într-o realizare teatrală de antologie.

Interesante au fost și prestația lui Biro Jozsef în rolul lui Adolf Hitler din “Ia uite cine s-a întors!”, producție a Teatrului Maghiar din Târgu Mureș, momentul celor doi copii imaginat de Novak Eszter în altfel destul de searbădul “Mizantrop” al Teatrului Szigligeti din Oradea, spectacolul nonverbal al Teatrului din Turda și dedicarea trupei din Baia Mare – avându-i pe Andrei Stan și Ioana Cheregi ca “mercenari” – în “Edmond”, un tur de forță al unei lumi decăzute, care a stârnit ceva controverse prin redarea fără perdea a depravării sexuale (spectacolul fiind de altfel marcat ca nerecomandat sub 16 ani).

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with