Asculta acest articol Așteptat cu nerăbdare, referendumul pentru independența Scoției a dat emoții multor țări care au în componența lor minorități naționale compacte. Naționaliștii au pierdut, Scoția rămâne în Marea Britanie. Rezultatul a fost însă foarte strâns. Naționaliștii, foarte bine organizați, s-au lovit de refuzul celor care au înțeles că ieșirea din componența Marii Britanii ar fi aruncat în necunoscut vechea Scoție. În primul rând nu mai făcea parte din UE și NATO. Nu avea monedă proprie. S-ar fi ales cu o parte din datoriile publice. În sfârșit, este greu să faci o țară de la zero. Dacă referendumul ar fi reușit, modelul Scoției ar fi dinamizat mișcările naționaliste din Europa și zona fostului URSS.
Trecând peste conflictul din estul Ucrainei, care este cu totul altceva, ajungem al situația din România. Aflate în campanie electorală, partidele se concentrează pe teme care consideră că le-ar putea aduce voturi. Este deja un lucru comun pentru UDMR să lanseze teza autonomiei la începutul fiecărei campanii electorale. Nu face excepție nici anul acesta. Kelemen Hunor a prezentat un proiect de autonomie a Ținutului Secuiesc. Candidatul prezidențial al UDMR dă apă la moară altor candidați prezidențiali. Pe tema autonomiei, mai ales într-o campanie electorală, se poate discuta la infinit.
Dar UDMR nu este singura formațiune care încearcă să-și mobilizeze electoratul recurgând la eterna temă a conștiinței de neam. PSD merge pe unire. Victor Ponta, destul de nepăsător la problema națională, propune nici mai mult nici mai puțin decât unirea României cu republica Moldova în 2018, când se va sărbători centenarul Unirii din 1918. Acest lucru este tot atât de probabil precum formarea Ținutului Secuiesc din județele Harghita, Covasna și Mureș. Nimeni nu crede nici în proiectul UDMR, nici în promisiunea lui Victor Ponta, dar acest lucru nu înseamnă că nu interesează pe nimeni. Ambii candidați vor obține ceva mai multe voturi, vor ține trează atenția opiniei publice, își vor atrage simpatia naționaliștilor maghiari, români, moldoveni.
Dacă ar fi să se întâmple, în preajma anului 2018 se va organiza un referendum pentru alipirea Republicii Moldova. Ne imaginăm ce va spune și cum va reacționa președintele Putin. Pe de altă parte, România nu poate suporta cheltuielile imense pe care le presupune anexarea unui teritoriu cu o economie slabă, cu extrem de multe probleme sociale, cu o situație politică instabilă. Este ca și când s-ar uni tusa cu junghiul.
Ce să mai spunem de Ținutul Secuiesc care va avea un președinte și instituții de sine stătătoare? Totuși, conducerea UDMR au găsit o soluție pentru rezolvarea problemelor economico-financiare: Ținutul va lua 50% din valoarea biletelor loto vândute pe teritoriul său. Așadar “6 din 49” va fi baza autonomiei Ținutului Secuiesc. În mod sigur, toți maghiarii din România care joacă la loto, din patriotism, își vor cumpăra bilete din cele trei județe.
Despre teme atât de serioase, de profunde, ar trebui să se discute în alt context, fără patimă electorală. Dar fără teme radicale, fără subiecte de senzație, ce haz ar mai avea campaniile prezidențiale?
