Asculta acest articolTensiunile pe scena politică se amplifică pe măsură ce se anunță ridicarea unor restricții impuse în timpul stării de urgență și ușor relaxate în timpul stării de alertă. Partidele încep să se pregătească de alegeri. Lipsește doar data. Va fi stabilită de guvern? O va stabili parlamentul? Depinde ce decizie va da CCR.
Cea mai probabilă dată a localelor este spre sfârșitul lunii septembrie, urmate de alegerile parlamentare la sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.
Odată stabilite datele alegerilor, următoarea mișcare strategică a opoziției este posibil să fie introducerea unei moțiuni de cenzură.
PSD, Pro România și ALDE par să fie hotărâte să dărâme guvernul PNL. Liderii celor trei partide sunt conștienți că președintele Iohannis nu va nominaliza cu formarea noului guvern un reprezentant din rândul acestor formațiuni.
În cazul căderii guvernului Orban, cu siguranță președintele va proceda în același mod ca după moțiunea de cenzură de la începutul lunii februarie. Adică îl va desemna cu formarea unui nou guvern tot pe Ludovic Orban.
Se zvonește că ar exista anumite fricțiuni între Iohannis și Orban, însă președintele nu credem că va risca nominalizând o altă persoană. Eliminarea lui Orban ar arunca PNL în haos înainte de alegerile locale.
Pregătirile de repornire a economiei sunt, de fapt, pregătiri pentru alegeri. PNL procedează la fel ca fiecare partid ajuns la guvernare: își pune oameni în funcțiile considerate importante din punct de vedere electoral.
Desigur, PSD va protesta, așa cum au protestat liberalii când au plecat de la guvernare, însă legile nescrise nu se schimbă.
Pregătirile concomitente pentru repornirea economiei și a campaniei electorale viciază ambele acțiuni. Lucrurile sunt făcute pe jumătate. Se pierde și într-o parte și în alta.
Nu se intră nici în forță în precampania electorală, nici nu se repornește pe bune economia.
Opoziția acuza guvernul că banii promiși nu au ajuns la firme. Guvernul acuză opoziția că sabotează guvernul prin majoritatea pe care o are în parlament.
Deși țara trece printr-o perioadă grea, despre o conlucrare nici nu poate fi vorba.
Cine vorbește despre un guvern de uniune națională nu cunoaște partidele și ambițiile personale ale liderilor. Colaborările de lungă durată nu rezistă.
Toate alianțele politice s-au spart înainte de terminarea unui ciclu de patru ani.
Situația, în cazul PSD și Pro România, este deosebită. Ba chiar și ALDE s-a dovedit fidel în relația cu PSD. Tăriceanu s-a supărat doar o singură dată, când nu a fost nominalizat candidat comun PSD-ALDE la prezidențiale.
Ca o etapă pregătitoare pentru parlamentare, PSD, Pro România și ALDE foarte probabil vor realiza alianțe locale pentru alegerile locale. :tiu că împreună pot obține mai multe mandate de primari și consilieri decât separat.
Situația pe dreapta pare să fie diferită. USR are foarte multe rezerve față de modul în care guvernează PNL.
Cu gândul la rezultatele de euro-parlamentare, USR nu se arată foarte interesat să realizeze alianțe electorale cu PNL.
Dacă nici partidul lui Dan Barna nu este mulțumit de măsurile care se iau pentru repornirea economiei, cum ar putea fi mulțumite partidele de opoziție?
Aproape imperceptibil, în aceste zile în care toată lumea pare să se concentreze pe revenirea la o situație cât de cât normală, se derulează o extrem de subtilă campanie electorală.
