Asculta acest articolDespre PSD se pot spune multe, dar nu i se poate reproșa lipsa unei strategii. Probabil este gândită pe termen lung, însă deocamdată i se văd doar efectele pe termen scurt.
PSD acționează pe două direcții majore. Pe de o parte lucrează în parlament. Modifică legi, articole care limitează puterea așa ziselor instituții de forță. Foarte activă este comisia de control al SRI. S-a ajuns la fostul director.
George Maior, printre altele, a recunoscut că în sediile SRI se țineau chermeze la care participau persoane din întreg spectrul politic, precum și oameni din Justiție. Astfel de declarații întăresc ideea existenței unui “stat paralel”, practic un grup amestecat care punea țara la cale. Nemulțumit de cât a povestit fostul director al SRI, Liviu Dragnea a afirmat că Maior “nu a spus tot”. Și s-a cerut și el la comisie.
O componentă importantă a strategiei PSD rămâne modificarea legilor care să limiteze puterea procurorilor. Controlul asupra Justiției se face în numele respectării drepturilor și libertăților omului prin legi restrictive.
O a doua direcție majoră a strategiei PSD ține de măsurile sociale, mai precis de majorările de salarii și pensii. Aceste măsuri, cele mai multe fără acoperire, îi asigură partidului social democrat o platformă electorală, dar și o pavăză împotriva protestelor de stradă. PSD pare să spună: “v-am dat bani, ce mai vreți?”.
Lucrurile sunt, desigur, mai complexe. Marja de lucru a PSD este mai largă. Dincolo de instituții vizează persoanele considerate incomode. Laura Codruța Kovesi este personajul cel mai la vedere, în mod sigur existând o întreagă “listă neagră” a indezirabililor.
Pe de altă parte tot atât de adevărat este că instituțiile de forță, printr-o serie de reprezentanți, procurori și lucrători SRI, au forțat nota, au abuzat de legile care le-au acordat o putere aproape nelimitată.
Orice strategie provoacă reacții, se lovește de altă strategie. Opoziția, fie că vorbim de PNL și de USR, fie că vorbim despre președintele Iohannis, au propria lor strategie. Protestele de stradă au avut rolul lor în prima parte a guvernării PSD-ALDE. Presiunile puse pe guvern au dat roade. De asemenea, anul trecut au stopat avântul majorității parlamentare de a modifica legile Justiției.
PSD s-a repliat și cu timpul a devenit imun la proteste. Prin urmare opoziția a fost obligată să găsească alte mijloace de presiune. S-a găsit: presiunea externă. Ne găsim în această fază. Comisia Europeană, europarlamentari, iar în ultima perioadă și mass media internațională critică dur PSD, sărind în apărarea procurorului șef al DNA. Până și socialistul Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, prezent în România, și-a declarat dezacordul pentru acțiunile PSD contra DNA.
Este dispus PSD să facă un pas înapoi, așa cum a făcut anul trecut, în cazul Ordonanței 13? Se pare că nu mai ține seama de aceste aspecte, considerându-le colaterale. PSD și-a găsit un susținător puternic în CCR. Atacă la Curtea Constituțională articol după articol, iar judecătorii în general îi dau dreptate.
Opoziția, incluzându-l în rândurile ei și pe președintele Klaus Iohannis, se vede obligată să găsească alte căi de atac. Dezactivate pas cu pas, SRI și DNA, principalele aliate ale președintelui, în timp, vor fi suplinite de mass media din țară. Dar deocamdată PSD, datorită unei strategii abile, are un avantaj considerabil asupra opoziției.
Fii primul care comentează