20.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 01.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 02.40 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 05.30 Info Studio cu Laczko Eva. Titlul emisiuni: Casa zâmbetelor-oază de bucurie. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Adrian Cozma. Titlul emisiuni: Creşterea cailor de rasa şi relaxarea. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.35 Teleshopping 15.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 18.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 18.30 Şedinţă de Consiliu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Constantin Demian, Daniela Silaghi. Titlul emisiunii: Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor?(reluare) 23.00 Şedinţă de Consiliu

“Statul de drept” şi “anti-corupţia”, criterii de departajare a partidelor

Scris de I. Z., 24 februarie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Întreaga garnitură politică de la vârf este vulnerabilizată. Dacă până acum “penalii” erau apanajul PNL şi ALDE, după finalizarea procesului cu casa pierdută în justiţie a devenit vulnerabil şi preşedintele Klaus Iohannis. Anti-corupţia, ca armă politică, şi-a dovedit limitele. Până la urmă programele, proiectele, capacitatea de mobilizare, dosarul de cadre bine pregătite, rămân armele politice veritabile ale fiecărui partid.

Corupţia rămâne un fenomen, indiferent câte resurse se alocă pentru stârpirea ei. În acelaşi timp, clasa politică profită de munca celor din sistemul judiciar, arogându-şi merite atunci când ele există, şi criticând atunci când se înregistrează eşecuri de etapă.

Partidele şi oamenii politici se pot departaja şi în funcţie de modul în care s-au situat faţă de lupta anti-corupţie. Preşedintele Traian Băsescu a introdus pentru prima oară în dezbatere publică două concepte “statul de drept” şi “anti-corupţia”. Erijându-se în susţinătorul statului de drept şi a luptei anti-corupţie a câştigat  două mandate şi a trecut victorios peste două suspendări. PDL, fostul său partid, şi-a mulat doctrina pe cele două concepte. După fuziune, noul PNL a preluat ştafeta. Preşedintele Iohannis, după o ezitare în primii ani, merge pe drumul deschis de predecesorul său. Astfel Klaus Iohannis a devenit cel mai puternic susţinător al statului de drept şi a luptei anti-corupţie. Ca şef de stat nici nu are altă opţiune.

În acelaşi timp, PSD a devenit calul de bătaie. Nu a ştiut cum să folosească politic şi electoral cele două concepe, a statului de drept şi a luptei anti-corupţie. Mai mult, a devenit simbolul corupţiei, un partid care îşi apără corupţii în Parlament, votând mereu împotriva ridicării imunităţii parlamentare a celor cercetaţi de DNA. Nu şi-a făcut  niciodată o preocupare majoră din susţinerea statului de drept. Dimpotrivă, a lăsat impresia că nu doreşte un stat de drept, că nu susţine valorile democraţiei de tip occidental. Pe scurt,  în mentalul colectiv, a rămas o “ciumă roşie”, şi un partid corupt.

PSD spune mereu cu o jumătate de gură că susţine statul de drept, că susţine continuarea luptei anti-corupţie, dar continuă să atace Justiţia, continuă să atace DNA. Oricât ar dori, nu-l prind aceste teme majore. Cauzele pot fi căutate în trecutul său, în moştenirea sa ideologică şi doctrinară, ca urmaş al fostului partid unic.

Pare necredibil şi atunci când declară că susţine statul de drept şi lupta anti-corupţie şi în faţa reprezentanţilor unor state străine, a liderilor UE, a Comisiei Europene. Pe scurt, PSD are o imagine externă proastă. Şi nu pare să facă eforturi să şi-o îmbunătăţească nici pe cale diplomatică, apelând la  partidele europene socialiste, nici prin fapte concrete, în ţară. Rămânând la vechea poziţie faţă de DNA, faţă de Justiţie în general, PSD lasă impresia că este un partid care nu se poate reforma, refuză să se modernizeze. Rezultatele sale electorale se bazează exclusiv pe promisiuni populiste, exploatând politic populaţia săracă, pensionarii, funcţionărimea din instituţiile statului. Creşterea salariilor până peste limita suportabilităţii economiei este unul dintre secretele obţinerii rezultatelor la ultimele alegeri. Adună bani de la cei care produc şi îi împarte celor care speră că o să-l voteze pentru acest lucru şi la alegerile viitoare.

Acest lucru nu se va schimba nici după ce Klaus Iohannis a pierdut o casă în instanţă. Preşedintele va rămâne principalul susţinător al statului de drept şi al luptei anti-corupţie, secondat de PNL şi USR, iar PSD şi ALDE vor rămâne ca partide care se opun mai ales luptei anti-corupţie. Atitudinea lor s-a văzut şi cu ocazia bilanţului DNA.

Abonează-te acum Online!