Image 1
Image 2

Starea de alertă înțeleasă ca stare de haos

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Deși s-a vorbit că măsurile de relaxare se vor face în trepte, trecerea de la starea de urgență la starea de alertă a degenerat încă din primele zile. Foarte puțini au fost cei care au respectat regulile de protecție, la urma urmei foarte simple: purtarea măștii și păstrarea diatanței sociale de trei pași.

Lumea pur și simplu s-a bulucit în piețe, parcuri, magazine, locuri de joacă, plaje. Organele de ordine nu au mai făcut față.

Fără amenzi se pare că nu pot fi impuse reguli. De asemenea, de la centru, de la guvern, până la autoritățile locale s-a creat un gol. Administrația centrală nu poate impune respectarea măsurilor fără colaborarea cu administrațiile locale.

Fiecare individ care iese într-un loc aglomerat își asumă riscul de a îmbolnăvi persoane care respectă regulile, membri ai propriilor familii, vecini, prieteni, persoane întâlnite întâmplător. Acest argument nu a împiedicat organizarea unor proteste în majoritatea țărilor.

Germania, o țară renumită pentru disciplină, a avut parte de proteste la care au participat mii de persoane. România s-a numărat printre țările în care s-a protestat, dar cu o participare mai modestă.

Puse una peste alta, întâmplările de la sfârșitul săptămânii sunt dovezi indubitabile că fără starea de urgență sunt de-a dreptul utopice intențiile guvernelor de a le impune cetățenilor respectarea măsurilor de protecție împotriva infectării cu coronavirusul Covid-19. Este posibil să se piardă în câteva zile tot ce s-a câștigat în două luni.

Experimentul din cele două zile demonstrează fără dubiu că este nevoie de prelungirea stării de urgență. Trebuie gândită o altă strategie, care să aibă în vedere repornirea economiei, cu controlul sever, dar dureros, al ieșirii în spațiile publice.

Starea de alertă este mai blândă decât starea de urgență. Ea intră în vigoare de luni, 18 mai. Președintele Iohannis avertizează că dacă nu vor fi respectate regulile va declara stare de urgență.

După modul în care s-au manifestat câteva mii bune de cetățeni o nouă stare de urgență ar putea declanșa proteste foarte violente. Trecerea spre un alt mod de viață nu se va face fără mari sacrificii, fără ample mișcări sociale.
O parte dintre oameni parcă s-au împăcat cu existența acestui coronavirus căruia știința actuală nu-i face față.

Anunțurile că s-a găsit un vaccin, care va fi distribuit gratuit, nu mai sunt primite cu entuziasm, nu sunt crezute.
Oamenii sunt sceptici și drept urmare teoriile despre o conspirație prind tot mai mult teren. Nu este exclus să apară profeți apocaliptici, așa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei în momente de cumpănă. Ceea ce ar lipsi în această perioadă este o revoltă la nivel global. Un sfârșit mai potrivit al globalismului nici nu s-ar putea imagina.

După cum am văzut în două zile de ‘libertate” drumul spre normalitate nu se poate realiza în trepte, așa cum își propune fiecare guvern.

Devine din ce în ce mai clar că normele de relaxare vor trebui introduse în condițiile stării de urgență, nu de alertă. Așa se întâmplă în Ungaria, unde continuă starea de urgență, fără întrerupere ca la noi.

Ce va urma? ~mprejurările cer să se intensifice măsurile de protecție, dar tensiunile dintre partide vor zădărnici eforturile guvernului. Cu cât impresia de haos este mai accentuată, cu atât mai mult partidele de opoziție pot acumula capital electoral criticând guvernul.

Se spune că lumea nu va mai fi ca înainte de coronavirus, dar iată că nici următoarea lună nu va mai fi ca primele două luni de la declanșarea stării de urgență. Există mai multe etape ale pandemiei, fiecare trebuind să fie tratată diferit. Acest lucru îl încearcă guvernul chiar în aceste zile.