16.10.2019 00.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Emil Şuhani, Radu Panait, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: Preşedintele Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban. (reluare) 02.00 Ştiri 02.30 Info Electoral cu Mihai Sălceanu, invitat: Ciprian Costea. Titlul emisiunii: Preşedintele Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban. (reluare) 04.00 Jazz-ul românesc din SUA la Satu Mare invitat – Alexandru Şipa. 05.00 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiuni: Arta modernă. 06.00 Ne cheamă natura cu Ioana Zaharia. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Emil Şuhani, Radu Panait, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: Preşedintele Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban. (reluare) 10.00 Religie cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Comunicarea dintre adolescenţi şi părinţi. 11.00 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Rodica Borlan. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Info Electoral cu Mihai Sălceanu, invitat: Ciprian Costea. Titlul emisiunii: Preşedintele Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban. (reluare) 14.40 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Emil Şuhani, Radu Panait, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: Preşedintele Iohannis l-a desemnat premier pe Ludovic Orban. (reluare) 16.00 Teleshopping 16.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu invitat: Georgiana Marina. 17.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. Titlul emisiuni: Transportul ecologic, gestiunea deşeurilor, în vizorul autorităţilor de mediu. 18.00 Info Electoral cu Mihai Sălceanu (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Dezbatere Electorală , cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Info Electoral cu Mihai Sălceanu (reluare)

Speranţe pentru cultivatorii de rapiţă

Scris de Ioan Aniţaş, 08 octombrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Zilele trecute, pe vremea când mercurul termometrelor indica temperaturi de vară, scriam despre dezamăgirea fermierilor care au semănat rapiţă pe vreme de secetă şi sămânţa a încolţit neuniform.

Producţia anului viitor pare să nu mai fie sub semnul incertitudinii. Iată că odată cu răcirea vremii, scăderea la jumătate a temperaturilor din zilele anterioare, a venit şi mult aşteptata ploaie. Sunt noi speranţe pentru cultivatorii de rapiţă. Poate, poate, vor creşte plantele până la venirea iernii şi vor supravieţui.

Cu siguranţă, o parte din fermierii la care facem referire se bucură, dar se şi întristează. Unii dintre ei mai au de recoltat floarea-soarelui. Ploaia îi încurcă. Ba mai mult, capitulele (pălăriile) sunt uscate, iar acum absorb umiditatea. Dacă ploaia, contrar prognozelor de până acum, o să ţină mai mult timp, este pusă sub semnul întrebării calitatea seminţelor care ar urma să se recolteze. Unde mai punem faptul că o serie de pălării ar putea intra în putrefacţie sub acţiunea apei şi atunci o să se vorbească inclusiv despre pierderi considerabile de producţie.

Câştigă teren hibrizii cu un conţinut mai mare de ulei

Aşa cum anticipam, la nivelul judeţului se apropie de încheiere campania de recoltare a florii-soarelui de pe cele aproximativ 18.000 de hectare. Potrivit unor estimări, peste 80% din suprafeţele ocupate de această cultură au fost recoltate. Mai sunt de recoltat unele sole care au fost însămânţate mai târziu şi pe care seminţele n-au ajuns la maturitatea sau coacerea deplină. Fermierii care mai au asemenea culturi nerecoltate speră să nu aibă probleme ca urmare a acestor câteva zile cu precipitaţii prognozate de meteorologi. Marea problemă a cultivatorilor este că preţurile de achiziţie nu sunt cele ce şi le-ar fi dorit, adică undeva pe la 1,5 lei/kilogram. Ofertele de cumpărare a seminţelor STAS sunt cu mult sub acest preţ, poate chiar cu 20-25% mai mici. Cât va fi în aceste condiţii câştigul fermierilor rămâne de văzut. Pe unii o să-i salveze la socoteli doar diversitatea din planul de cultură.

Având în vedere faptul că floarea-soarelui se cultivă în tot judeţul, indiferent de gradul de fertilitate a solului, producţiile obţinute până acum oscilează între limite relativ largi, de la 1.800 la 3.400 de kilograme la hectar. Ca noutate merită subliniat faptul că în ultima perioadă o serie de fermieri au început să fie preocupaţi de a cultiva hibrizi al căror conţinut de ulei este mai mare, fapt ce-i avantajează.

Opinii ale fermierilor

Având în vedere faptul că producţia de floarea-soarelui trebuia să fie deja pusă la adăpost, am luat legătura cu câţiva fermieri din judeţ care cultivă an de an această cultură. Desigur, părerile privind producţiile obţinute şi rentabilitatea culturii sunt împărţite. Vă reţinem atenţia cu câteva informaţii puse la dispoziţie de către cei la care facem referire. Este de remarcat faptul că unii fermieri cultivă floarea-soarelui pentru a putea realiza an de an aşa numita rotaţie a culturilor, dar şi pentru a menţine o anume diversitate în planul de culturi.

Vasile Cherecheş, fermier din comuna Apa, ne spunea că producţia a fost bună, mai ales dacă luăm în seamă condiţiile climatice din primăvară, cu precipitaţii abundente, iar apoi perioade de secetă în vremea de vară. În funcţie de fertilitatea solului, de tehnologia aplicată, dar şi de hibridul folosit, producţiile s-au situat în jurul valorilor de 2.500 – 2.600 de kilograme la hectar.

Radu Soldubanu, fermier din Păuleşti, cu arie de cuprindere şi Satu Mare, ne-a prezentat diferenţe mari în ceea ce priveşte producţiile obţinute. Pe solele cultivate de acesta, în funcţie de zonă şi de fertilitatea solului, producţiile au fost cuprinse între 1.800 şi 3.000 de kilograme la hectar. La 3.000 de kilograme la hectar se poate vorbi şi despre o marjă de profit, în timp ce la producţiile sub 2.000 de kilograme se înregistrează sigur pierderi.

Oliviu Buzgău, şef de asociaţiei în zonele Tăşnad şi Carei, ne spunea că o parte din terenurile rămase ca urmare a necultivării sfeclei de zahăr au fost semănate cu floarea-soarelui. Căldurile excesive din perioada de vară şi-au pus amprenta pe ceea ce a însemant producţie, motiv pentru care în medie s-au recoltat 2.700 – 2.800 de kilograme la hectar, sub potenţialul productiv al multor terenuri. Interlocutorul ne-a spus că în ultimii ani a experimentat cu succes hibrizi care au conţinut mai mare de ulei, ceea ce permite o negociere a preţului cu procesatorul sau cumpărătorul.

Mozer Francisc a fost singurul fermier dintre cei contactaţi care ne-a spus că pe terenurile din Petreşti s-au obţinut puţin sub 3.400 de kilograme de seminţe la hectar.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.