Image 1
Image 2

Spectacolul ”Teatru de război”, în premieră la Naţionalul ieşean

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Sala Teatrului "Vasile Alecsandri" din Iași
Sala Teatrului “Vasile Alecsandri” din Iași

Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” din Iaşi va prezenta, pe 27 mai, premiera piesei “Teatru de război”, spectacol dedicat Centenarului Marii Uniri.

“Un spectacol care spune povestea unui oraş devenit capitală de război, în perioada refugiului dintre 1916 şi 1918. Vorbeşte despre destinul trupei ieşene de teatru, trupă la care s-au alăturat artişti refugiaţi din teatrele din Bucureşti şi Craiova, despre marile evenimente politice care au avut loc în clădirea Teatrului Naţional, despre tragicul accident feroviar din acea perioadă, despre foamete şi tifos”, precizează reprezentanţii Naţionalului ieşean, într-un comunicat de presă remis marţi AGERPRES.

Scenariul este semnat de Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici şi Cristian Hadji-Culea, iar regia îi aparţine lui Cristian Hadji-Culea. Decorul poartă semnătura lui Dragoş Buhagiar, costumele au fost create de Rodica Arghir, coregrafia – Attila Bordas, iar muzica poartă semnătura lui Tibor Cari.

“Ca urmare a dezastrelor militare din 1916, a ocupării a trei sferturi din teritoriul României de către militarii Puterilor Centrale, Iaşii s-au pomenit transformaţi în capitală vremelnică, de facto, a cât mai rămăsese din ţară. Curtea Regală, Guvernul, Parlamentul au fost mutate la Iaşi. Teatrul Naţional s-a găsit în mijlocul acestor schimbări. În teatru jucau, pe rând, trupele Naţionalelor din Iaşi, Bucureşti şi Craiova, în teatru s-a mutat Parlamentul şi a ţinut şedinţele, în teatru cânta Enescu. Odată cu venirea a sute de mii de refugiaţi, a marilor unităţi româneşti şi ruseşti, oraşul s-a scufundat în nenorociri: foamete, frig, tifos. Miracolul e că în toată această cascadă de nenorociri apare, rodeşte şi se împlineşte Marea Unire a românilor din 1918. Speranţa trăieşte în oameni, se rosteşte în Parlament şi duce la construcţia noii Românii”, a declarat Cristian Hadji-Culea, prin intermediul comunicatului de presă.

Florin Lăzărescu a afirmat, la rândul său, că munca la “Teatru de război” a însemnat “îndrăgostirea definitivă de teatru”.

“Cochetam de foarte multă vreme cu ideea de a scrie o piesă, dar am tot amânat, convins fiind că nu-i acelaşi lucru cu literatura sau filmul, domenii în care aveam deja experienţă. Iar întâmplarea a făcut să apară propunerea de a face echipă cu Lucian Dan Teodorovici şi Cristian Hadji-Culea, provocarea de a pune în scenă – fără festivism, cu dramatism şi umor – miracolul Marii Uniri şi grozăviile întâmplate în Iaşi acum o sută de ani”, a susţinut Florin Lazăr.

Potrivit lui Lucian Dan Teodorovici, textul s-a dorit a fi unul despre “cum poate supravieţui speranţa”.

“Cred că, dincolo de ceea ce reprezintă acest spectacol în anul Centenarului României Mari, textul nostru s-a dorit a fi unul despre cum poate supravieţui speranţa, chiar atunci când nu mai are aproape nicio susţinere în realitate. Istoria lucrează uneori cu miracole, chiar dacă lor li se vor da, în timp, explicaţii aparent raţionale. România Mare s-a născut dintr-un astfel de miracol. Iar înainte de a apărea pe harta Europei, ţara aceea “dodoloaţă” s-a sprijinit doar pe nişte speranţe tot mai înghesuite de nenorociri: de la foamete şi tifos, la înfrângeri în tranşee, la dezastre neanunţate de nimic, la o cumplită lipsă de orizont. Aşa încât ne-am axat pe acest context al miracolului istoric în textul nostru, iar mulţumirea mea ar fi ca spectatorul, în special cel ieşean, să privească spectacolul şi din acest punct de vedere, adică al rezistenţei speranţei, indiferent de circumstanţe. Cu atât mai mult cu cât speranţa României Mari, deşi cu serioase rădăcini istorice, a trecut prin cel mai greu moment al existenţei ei chiar aici, în Iaşi – şi a supravieţuit cu ajutorul indiscutabil al oraşului nostru”, a spus Lucian Dan Teodorovici, citat în comunicatul de presă.

Din distribuţie fac parte Brânduşa Aciobăniţei, Andreea Boboc, Diana Chirilă, Haruna Condurache, Puşa Darie, Petronela Grigorescu, Livia Iorga, Irina Răduţu Codreanu, Diana Roman, Oana Sandu, Doru Aftanasiu, Adi Carauleanu, Ionuţ Cornilă, Radu Ghilaş, Radu Homiceanu, Mădălin Marius Munteanu, Cosmin Maxim, Dumitru Năstruşnicu, Constantin Puşcaşu, Andrei Sava, Horia Veriveş şi Toma Ghilaş. Pe aceeaşi scenă vor urca şi studenţii Ioana Apetrei, Oana Asofiei, Andrei Bordianu, Teodora Burdujan, Georgiana Cincu, Adelina Cojocariu, Pavel Petraşi, Cosmin Tanasă, Renata Voloşcu.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

DRUMUL UNEI OPERE DE ARTA

Cum a ajuns pictura “Moartea Fecioarei” de Caravagio in colectia muzeului Luvru

Acest tablou ilustrează revoluția iconografică și formală pe care Caravaggio a instigat-o la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Distantandu-se de pretioasa, afectata moda manierista, artistul a inaugurat un stil franc, robust, energic. El și-a asumat sarcina de a traduce realitatea și emoțiile oamenilor fără a se îngrijora de convențiile reprezentărilor sacrului. Impactul său asupra evoluției concepțiilor picturale în secolul al XVII-lea a fost considerabil.