17.09.2019 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Titlul emisiunii:.(reluare) 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat:Paual Mare, Eleonora Cîmpan, Carmen Vitez. Titlul emisiuni:Standarde de calitate în sănătatea sătmăreană.(reluare) 04.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat:Nicolae Bondici. Titlul emisiunii:Învătătorul rămâne luminătorul satului. 05.00 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia. 06.00 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. Titlul emisiuni:O echipă de specialişti în protecţia mediului, în vizită de studii. mediului mediului,în 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Titlul emisiunii:.(reluare) 10.00 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Cultura de Lavandă. 11.00 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Înălţarea Sf.Cruci – Paznic Împărătesc 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat:Paual Mare, Eleonora Cîmpan, Carmen Vitez. Titlul emisiuni:Standarde de calitate în sănătatea sătmăreană.(reluare) 14.00 Agenda publică cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Panait, Mariana Sălageanu, Nagy Otto Titlul emisiunii: Educaţia, la un nou început.(reluare) 16.00 Teleshopping 16.15 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 16.40 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat:Ştefan Szilagy. Titlul emisiunii:Radiografia campionatelor judeţene la fotbal. 17.30 Sănătate cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiunii:Cum controlăm furia. 18.00 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (reluare)

Specialiştii recomandă produsele sănătoase, cu gust autentic, tradiţional, dar mai scumpe

Scris de Ioan Aniţaş, 31 iulie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Aşa cum se poate remarca, pe rafturile supermarketurilor se pot găsi pe tot parcursul anului o serie de legume pe care fermierii români le produc doar în sezon. Diferenţa de gust dintre aceste legume şi cele provenite din gospodăriile populaţiei este greu de descris.

O situaţie similară se face remarcată ca diferenţă între gustul puiului şi al cărnii de porc cumpărate din lanţurile de magazine, comparativ cu cele de la ţară. Specialiştii în domeniu au la îndemână argumentele necesare pentru a ne face să consumăm produse adesea mai scumpe, dar sănătoase.

În cele ce urmează vă reţinem atenţia cu o serie de explicaţii date consumatorilor de către horticultori. Locuitorii de la ţară mai ales, în grădini, folosesc tehnologii simple, dar benefice pentru om şi mediu. Aceştia, pentru a-şi proteja sănătatea proprie şi a familiei renunţă la utilizarea chimicalelor ca îngrăşăminte şi stimulente. Pe aceste terenuri se folosesc mai ales fertilizările cu îngrăşământ organic – gunoi, dar şi cu compost. Aceste elemente nutritive vin să dea o anume savoare, un gust specific, în comparaţie cu legumele cultivate în sere, folosind stimulatori de creştere sau te miri ce alte substanţe. Cei care îşi doresc produse sănătoase, caută să planteze în grădini soiuri preponderent româneşti de legume, în vreme ce în producţia intensivă să o numim aşa, se apelează la diverşi hibrizi, care se dovedesc mai productivi, mai precoce la fructificare şi coacere ş.a., aduc încasări de regulă mai mari.

La ţară, legumele sunt lăsate până la coacerea deplină

Gustul deosebit al legumelor cultivate în sistem gospodăresc fără folosirea chimicalelor este dat şi de faptul că în grădina de la ţară, roşia, ardeiul sau altă legumă sunt lăsate pe plantă până la coacerea deplină, în timp ce pentru supermarketuri se culeg aceste fructe în faza de prepârgă, pentru a se coace până a ajunge pe masa consumatorului. Recoltarea înainte de coacerea deplină conduce la pierderea gustului, a savorii cunoscute mai ales de către cei care se aprovizionează de la ţară.

Dacă soiurile româneşti spre exemplu de roşii au coaja mai subţire şi la coacere sunt greu transportabile, hibrizii au coaja mai groasă, pieliţe mai durabile şi rezistenţă mai mare la transport.

În ciuda eforturilor făcute de către cercetători în sensul obţinerii unor hibrizi gustoşi, diferenţa finală o face tehnologia de cultivare şi perioada de recoltare a legumelor.

Referitor la carnea de pui se cuvine menţionat faptul că în sistem gospodăresc, creşterea unui pui de rasă, fără furaje şi te miri ce stimulatori durează 3-4 luni de zile, în timp ce în fermele de creştere intensivă cu diverse furaje, puiul atinge greutatea de tăiere de aproape 2 kilograme în viu la vârsta de 35-40 de zile. În acest timp carnea nu are cum să devină gustoasă, să primească specificitatea cărnii de pasăre.

Ceva similar se întâmplă şi în cazul porcilor. În gospodăria ţărănească hrănirea porcului se face cu cereale, fără adaosuri proteice sau de stimulare a creşterii, iar vârsta şi greutatea de sacrificare – la 100 de kilograme o atinge animalul undeva la 10-12 luni. La concurenţă cu acest sistem dovedit păgubos în ceea ce priveşte ritmul de creştere şi îngrăşare, cu plus în ceea ce priveşte gustul cărnii, este sistemul intensiv, în care un porc ajuns la 6 luni de zile ajunge la greutatea de 110-130 de kilograme. Căutaţi dumneavoastră motivele pentru care carnea de pui de casă, dar şi cea de porc crescut în gospodăria ţărănească au savoare.

Abonează-te acum Online!
  1. IOANA a spus: 31 iulie 2019, ora 17:02

    CE MAI SCUMP ….UNDE MAI SCUMP ???????
    NU VA E RUSINE ????????

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.