Specialiştii în pomicultură apreciază că anul 2019 este unul bun pentru calitatea fructelor şi a producţiilor

Asculta acest articol

Odinioară, la nivelul judeţului Satu Mare, se vorbea despre extinderea plantaţiilor pomicole la nivelul de aproximativ 10.000 de hectare. Acest deziderat nu s-a realizat. Au rămas livezi pe aproximativ 7.000 de hectare, din care aproape jumătate au fost livezi îmbătrânite şi în declin.

Reîntinerirea acestora ar fi însemnat cheltuieli relativ mari, numai că proprietarii acestora n-au dispus de banii necesari, au trecut la defrişarea unor suprafeţe însemnate, fără a mai trece la plantaţii tineri nici măcar în acele aşa numite bazine pomicole.

Programul de reconversie în pomicultură nu este atractiv

Plantaţiile noi s-au înfiinţat în principal pe suprafeţe mai mici, ca urmare a faptului că sprijinul financiar s-a situat undeva la 50%, în condiţii deosebite s-au acordat şi se acordă până la 90%. Programul de reconversie în pomicultură nu este atractiv. Noile livezi s-au înfiinţat mai ales din banii celor care au ţinut şi ţin să ducă mai departe această activitate, nu de puţine ori transmisă din generaţie în generaţie. Fiind la “mijloc” de an în pomicultură, cunoscătorii în materie susţin că anul 2019 se dovedeşte unul bun prin prisma producţiilor de fructe obţinute şi care se vor obţine. La unele specii pomicole s-ar putea vorbi chiar despre producţii care nu s-au mai înregistrat în ultimii 4 – 5 ani. Se cuvine subliniat faptul că suprafeţe relativ mai mici, aflate în mod special pe zone mai joase, au fost afectate de brumele şi îngheţurile din primăvară.

În urmă cu puţin timp l-am provocat la o evaluare a anului pomicol 2019, pe inginerul Ioan Pop, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice. În accepţiunea interlocutorului, vorbim despre un an bun. La unele specii pomicole sâmburoase, producţiile depăşesc media anilor anteriori. Desigur, este vorba despre areale în care vremea capriciosă din primăvară nu şi-a pus amprenta.

Merele şi perele se vor vinde la preţuri modice

Inginerul Ioan Pop ne-a vorbit deja la timpul trecut despre cireşe, vişine şi o bună parte din soiurile de cais. În accepţiunea specialistului implicat şi el în activitatea pomicolă, deţinând o asemenea fermă ecologică în comuna Homoroade, acolo unde s-au respectat verigile tehnologice, iar soiurile sunt de înaltă productivitate, majoritatea pomicultorilor se pot manifesta mulţumiţi până acum. Caisele au fost şi încă sunt în cantităţi peste aşteptări. Cu rezultate modeste s-au dovedit a fi unele livezi din zone joase la Săuca, dar şi în Homoroade. Spre deosebire de alte areale pomicole, la Homoroade, grindina căzută în primele zile ale lunii mai a afectat considerabil calitatea fructelor, în vreme ce suprafeţe mai mici de viţă de vie nobilă au fost lăsate fără producţie. A face în acest moment o evaluare cantitativă a producţiilor obţinute este prematur, spunea interlocutorul nostru. Se poate spune cu maximă convingere că în cazul majorităţii speciilor pomicole, peste 60% din fructe reprezintă marfa destinată consumului imediat, undeva în jur de 20% se poate vorbi despre fructe destinate industrializării şi tot cam acelaşi procent ajunge să devină borhot pentru producerea rachiurilor naturale din fructe.

Ne aflăm acum în perioada de recoltare a prunelor din soiuri nobile sau nu. Certe este că prunele de bună calitate destinate consumului se vând din livadă la aproximativ 1,5 lei/kilogram, în vreme ce fructele destinate procesării sunt evaluate la 1 – 1,2 lei/kilogram, tot la poarta fermei. Producţii foarte bune de prune s-au obţinut în mai toate livezile din Ţara Oaşului. Afectate de îngheţurile din primăvară au fost livezi din Necopoi, Viile Satu Mare, Sâi. Desigur, nici în localităţile menţionate mai sus nu se poate vorbi despre compromiterea integrală a producţiei de fructe.

Referitor la producţiile ce urmează la mere şi pere, inginerul Ioan Pop n-a avut reţineri în a spune că se vor dovedi bune, spre foarte bune, cu amendamentul menţionat mai sus. Vremea din perioada ce vine până la toamnă o să-şi dea ultimul cuvânt.

Dacă şi pe mai departe vor cădea precipitaţii în catităţi suficiente, fructele vor fi de calitate, cu dimensiuni specifice celor destinate consumului. Marea dezamăgire a unor pomicultori o să fie produsă de preţurile pe care cumpărătorii/intermediarii/procesatorii le vor oferi. N-ar fi exclus, spunea inginerul Ioan Pop, ca la poarta fermei, merele de consum să se vândă în toamnă la preţuri cuprinse între 1,2 – 1,5 lei/kilogrm, în vreme ce perele ar putea ajunge la 1,5 – 2 lei/kilogram.

Mulţi pomicultori se vor afla în situaţia de a vinde o bună parte din producţie în lipsa spaţiilor de depozitare şi păstrare. Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că majoritatea pomicultorilor au fructe de toamna până pe la început de ianuarie, în cel mai bun caz.