Image 1
Image 2

Sondaje în timpul pandemiei

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

În spatele frontului anti-coronavirus se duce o acerbă luptă politică, deseori greu de perceput în toate nuanțele și subtilitățile ei.

Indiferent ce schimbări vor surveni după dispariția totală sau parțială a virusului Covid-19 competiția politică, lupta pentru acapararea puterii, va rămâne neschimbată. Se rotesc numai personajele și tehnicile de manipulare. Internetul îi oferă fiecărui individ posibilitatea să-și expună opiniile, ideile, să-și atace adversarii fără să apeleze la presa tradițională.

Dacă are șansa ca mass media tradițională să-i preia mesajul, politicianul câștigă notorietate, însă de la notorietate la victorie este un drum lung, care include și câștigarea unei popularități fără de care politicianul rămâne un neica nimeni. Aici rolul presei tradiționale, televiziune, ziare, este determinant.

  Politicienii au pretenția că știu aceste lucruri, având practic acces la orice tip de informație. Cu toate acestea impresia generală este că în istoria ultimilor 30 de ani nu au fost politicieni atât de mediocri ca în această perioadă.

Mediocri sau nu, buni sau slabi, ei își ocupă locurile stabilite  cu dărnicie prin lege. Pe măsură ce calitatea profesională și umană a politicienilor scade,  numărul funcțiilor publice  crește. Acesta este unul dintre motivele pentru care lumea este tot mai nemulțumită de clasa politică.

Valoarea unor formațiuni politice, a liderilor, este măsurată prin sondaje. Partidele știu acest lucru, și fiecare partid serios apelează la case de sondaje apropiate. Din fericire rezultatele sondajelor  comandate de partide se echilibrează prin compararea datelor. Căutând o cale de mijloc avem întotdeuna o fotografie a momentului cât de cât exactă.

Dar pentru opinia publică fiecare sondaj se prezintă separat. De cele mai multe ori, sondajele șochează, prin compararea rezultatelor în momente diferite. PNL, de exemplu, era cotat în luna ianuarie cu peste 45%, iar câteva luni mai târziu a căzut la apoximativ 35%. Titlurile de genul  “prăbușirea PNL în sondaje” nu au întârziat să apară.

Pentru PSD, cotat la 22-23% în ianuarie, creșterea de 5-6 procente a avut parte de titluri de genul “PSD crește în sondaje”.

La fel se întâmplă și în cazul popularității și încrederii în personalitățile politice. În general sunt măsurați oamenii cu funcții< președintele, primul ministru, președinții partidelor, primarul general al Capitalei și, pentru variație, câte un outsider. La nivel local sunt măsurați primarii, liderii partidelor, președinții de consilii județene, eventualii candidați la aceste funcții.

Să vedem însă ce rezultate “bombă” ne oferă unul din ultimele sondaje. Importante sunt scorurile partidelor și mai puțin încrederea în personalități. Iată scara încrederii în ordine descrescătoare: Klaus Iohannis (43%), Principesa Margareta (31%), Traian Băsescu (29%), Dacian Cioloș (27%), Gabriela Firea (26%), Ludovic Orban (24%), Rareș Bogdan (20%), Cătălin Predoiu (19%), Dan Barna (22%), Călin Popescu Tăriceanu (17%), Nicușor Dan (16%), Marcel Ciolacu (16%), Kelemen Hunor (15%), Viorica Dăncilă (13%).

  La partide< PNL (33%), PSD (22,5%), USR-PLUS (22%), PMP (6,5%), UDMR (5,3%), ALDE (1,4%).

Datele se vor reașeza, în funcție de prestația premierului Orban. PNL poate crește sau scădea. Marcel Ciolacu stă slab la notorietate și se pare că nu poate trage PSD. :ochează scorul USR-PLUS, la doar o jumătate de punct de PSD. Crește spectaculos PMP, datorită lui Traian Băsescu, dar ALDE, cu 1,4%, scade până aproape de punctul de desființare.

Există însă o mare necunoscută: data alegerilor.