Asculta acest articol
Înainte de 1989, la nivelul judeţului nostru, cooperativele agricole de producţie (CAP-urile) aveau în planul de producţie culturi de in, dar şi de cânepă, ambele pentru producţia de seminţe şi fibră. Parte din producţia obţinută se livra către procesatorii de atunci, inclusiv la Carei şi Berveni, iar o cantitate neglijabilă îi revenea persoanei care o culegea, pentru uz gospodăresc.
Se pare că atunci nu prezenta interes nici pentru specialişti o substanţă chimică sau drogantă cunoscută sub numele de THC (acronimul de la tetra-hydro-cannabinol). Din consultarea dicţionarelor referitoare la cânepă rezultă că sintagma de cannabis se regăseşte inclusiv în cazul cânepii pentru fibră, cunoscută sub denumirea de Cannabis sativa L, cu un conţinut mai scăzut de THC şi care nu are nicio legătură cu iarba pentru fumat. Cânepa indiană cu varietăţile din care se extrag stupefiantele are denumirea Cannabis indica, Cannabis sativa subsp. indica.
Iată că după descoperirea apei calde, adică a faptului că şi cânepa pentru fibră este cannabis, cultivarea acestei plante a impus obligativitatea ca înainte de a fi înfiinţată cultura fermierul să se înregistreze la Direcţia Agricolă Judeţeană, după care aceasta anunţă instituţiile interesate, inclusiv Poliţia. Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, la nivel de judeţ se cultivă aproximativ 15 hectare de cânepă pentru fibră, plantă care are, aşa cum susţin specialiştii, un conţinut relativ scăzut de THC, sub 0,2%.
Iată că în aceste zile este în fază de proiect un act normativ menit a reglementa cultura cânepii în scopuri medicinale. Pe lângă reglementările care existau până acum în cultura cânepii pentru fibră intervine şi monitorizarea din partea unei agenţii speciale care urmează să fie înfiinţată. Iniţiativa legislativă a fost înregistrată la Parlament pe 3 iulie. Dacă în proiectul de act normativ sunt propuse o serie de condiţii privind cultivarea cânepii în scopuri medicinale, stupoarea pentru o sumedenie de cunoscători o reprezintă cuantumul amenzii, între 200 şi 1.000 de lei, pentru cultivarea ilegală.
Acte necesare
Dacă legea o să fie adoptată, doritorii să cultive cânepă vor anexa cererii, în copie şi original, actul de constituire a persoanei juridice, titlul de proprietate asupra terenului sau alt act doveditor al proprietăţii, contractul de valorificare a producţiei, raportul privind îndeplinirea condiţiilor de cultivare a canabisului în scop terapeutic. Cererea cu documentele mai sus menţionate se depune la Direcţia Agricolă Judeţeană.
La nivel de judeţ, aşa cum am aflat de la inginerul Rodica Maxi, în jurul municipiului Carei se cultivă aproximativ 10 hectare de cânepă, câte 5 hectare din soiuri româneşti, cu scopul de multiplicare sămânţă, dar şi pentru fibră. În cazul celor două soiuri conţinutul de canabinoizi este puţin peste 2%, conţinutul de THC este sub 0,2%, iar diferenţa până la 15 hectare o reprezintă cânepa pentru fibră.
Interlocutoarea noastră a subliniat faptul că tinerii tentaţi a gusta fumul de cânepă trebuie să ştie că soiurile de cannabis cultivate în judeţ nu sunt bune pentru fumat. Osteneala de a da lovitura nu se justifică.
Rodica Maxi a menţionat faptul că la nivel de judeţ există interes în creştere în ceea ce priveşte cultura de cânepă pe loturi mici în gospodăriile populaţiei, exclusiv pentru a obţine fibra atât de utilizată odinioară pentru obţinerea a numeroase ţesături. Rămâne de văzut dacă actul normativ despre care facem vorbire o să reglementeze şi cultura cânepii pentru fibră.
Fii primul care comentează