Simpozionul de la Poesis pe tema Unirii a ţinut publicul în priză 3,5 ore

Asculta acest articol

Au vorbit și au susținut comunicări istorici și scriitori: prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, D. Păcuraru, dr. Liviu Marta, George Vulturescu, viceprimarul Adrian Albu, Claudiu Ținca, Adriana Zaharia, prof. Marius Horșia, prof. Nicoleta Cherecheș precum și elevii Silvia Ruba și Daniel Grigoruț care au impresionat auditoriul

Obișnuiți să participăm la manifestările oficiale care au loc în jurul statuii lui Alexandru Ioan Cuza, anul acesta sărbătoarea Unirii Principatelor Române s-a bucurat de un simpozion în care s-a prezentat pe larg importanța acestui eveniment istoric, conjunctura internă și internațională în care s-a făurit prima unire a românilor într-un singur stat.

Moderatorul acestui simpozion, Dumitru Păcuraru, a insistat în primul rând pe rolul jucat de personalitățile momentului, începând cu Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, VasileAlecsandri, Dimitrie Bolintineanu etc, care au pus bazele statului român, au înființat instituții. Într-un cuvânt au dat naștere unei țări, au pus bazele modernizării României.

Unirea din 1859, mai importantă decât Unirea din 1918

De asemenea, vorbitorul a explicat de ce nu trebuie să numim Unirea Principatelor “Mica Unire” pentru că fără ea nu ar fi avut loc unirea de la 1918. “Cred că este mai importantă Unirea din 1859, decât Unirea din 1918, pentru că fără ea nu ar fi putut avea loc cea din urmă. Aș compara anii 1859 și următorii 7 ani cu o căsătorie, și 1918 cu nașterea copilului. Nu s-ar fi putut naște copilul din moment ce părinții nu s-ar fi întâlnit niciodată”.

El a mai menționat că privește conjunctura din perioada anului 1859 din perspectiva unui comentator politic și că vede o asemănare cu perioada actuală. Ziua de 24 ianuarie, cea mai importantă zi din devenirea istorică a României.

Alexandru Ioan Cuza este cel mai important reformator al României. Dă numele statului, formează instituții ale statului, este fondatorul statului român modern. A dat atâtea legi în 7 ani, câte nu au reușit politicienii în ultimii 30 de ani. A înființat consiliile județene și comunele, după care mai funcționăm și astăzi.

Invitatul principal a fost istoricul Ovidiu Pecican. Au mai fost la masa prezidiului arheologul Liviu Marta – manager general al Muzeului Județean, poetul George Vulturescu, avocatul Claudiu Ținca – președintele Asociației Uniți pentru Satu Mare, viceprimarul Adrian Albu, scriitorul Dumitru Păcuraru – director al Trustului de presă Informația Zilei.

Materiale prezentate

Prof. univ. dr. Ovidiu Pecican a făcut o sinteză a “istoriei alternative” prezentând evenimentele din diverse perspective particulare.

“În ceea ce privește descifrarea epocii lui Cuza, cred că suntem în preambulul înțelegerii. De abia acum ies o sumedenie de documente la suprafață. Sigur că avem deja sinteze. Sunt faimoase, de pildă, sintezele profesorului Gheorghe Platon, de la Iași,și cele ale lui Rădan Berindei, pentru multă lume un istoric stimabil, de la Academia Română. Academicianul Eugen Simion realizează o colecție care imită într-un fel, în mod benefic, în spirit lovinescian, colecția Pleiade, care apare în Franța, și în care apar marii clasici (…) Dați-mi voie să fac o mică pledoarie pentru istoria alternativă la cea oficială, pentru că se știe că cine are două proprietăți este mai bogat decât cel care are una singură. Așadar, dacă ai și o istorie oficială, și alternative la ea, ești cu atât mai bogat. Nu cred într-o viziune definitivă și integrală asupra trecutului, pentru că singurul care o posedă este bunul Dumnezeu. Noi, ceilalți, avem perspective subiective, reconstituim și interpretăm fapte. Dacă o facem bine, e minunat, dacă vor veni alții și o vor face și mai bine, și mai minunat. Cred că oricâte istorii s-ar scrie cu bună intenție, cu multă onestitate, cu o bună pregătire, sunt binevenite pe piața de idei. Ele nu pot decât să aducă o completare, pentru înțelegerea profundă a faptelor “, a precizat istoricul Ovidiu Pecican.

Apoi a dat citire corespondenței intime a lui Ion Ghica, cel care a făcut parte din generația pașoptistă. De asemenea, a repudiat și el ideea de Unire Mică. Nu era deloc mică, după cum a precizat, ci era grandioasă, chiar dacă nu era, teritorial vorbind, la fel de reprezentativă, ca și acum.

Drd. Adriana Zaharia, responsabila simpozionului, a prezentat o serie de documente, cărți din secolul 19, oferind explicații pe marginea lor.

Dr. Liviu Marta, managerul Muzeului Judeţean Satu Mare, a vorbit despre integrarea perioadei de la mijlocul secolului 19 în istoria extinsă, insistând pe nevoia de a organiza colocvii, simpozioane, dezbateri despre momentele importante din viața unei națiuni.

Prof. Marius Horşia de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu a prezentat Unirea Principatelor Române în context geopolitic, trecând în revistă poziția marilor puteri, raporturile cu Înalta Poartă, importanța geostrategică a Țărilor Române, cu ieșirea la Marea Neagră. Materialul, foarte amplu și bine documentat, va fi publicat întrun număr al Informației de Duminică.

Dacă George Vulturescu a prezentat un aspect al epocii din perspectiva unui personaj feminin, urmărit cu atenție de auditoriu, prof. Nicoleta Cherecheş, Colegiul Naţional Mihai Eminescu a făcut un adevărat portret al guvernelor din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

“Aspecte din activitatea guvernelor Principatelor Unite 1859-1866” este un material foarte bine documentat, mergând până la cel mai mic amănunt, foarte important din punct de vedere istoric. De asemenea, și acest material merită toată atenția, reprezentând un punct de plecare pentru o carte, ca și pentru un documentar despre statul din perioada lui Alexandru Ioan Cuza.

O impresie deosebită au făcut tinerii Silvia Maria Ruba, elevă clasa XII-a F, specializare ştiinţe sociale, Colegiul Naţional Mihai Eminescu – olimpică la Limba şi Literatura Română, cu lucrarea “Conservatorismul românesc şi Unirea Principatelor” și Daniel Ioan Grigoruţ, clasa XI-a B specializare matematică informatică, CN Mihai Eminescu – olimpic la Istorie, cu titlul “Alexandru IoanCuza, promotor al Învăţământului românesc modern”. Ei promit să devină generația de istorici de mâine.

Nu în ultimul rând trebuie menționată prezența la simpozion a viceprimarului Adrian Albu, care s-a dovedit un pasionat de istorie, văzută mai ales ca “filosofie a istoriei”. Opiniile lui, uneori șocante, au contribuit la menținerea unei atmosfere serioase, mai puțin academice, însă atractive pentru un public tot mai interesat de reinterpretarea istoriei.

Perenitatea reformelor lui Cuza

Epocii lui Alexandru Ioan Cuza îi datorăm mai mult decât am lăsat să se înțeleagă până acum, limitându-ne să aniversăm Unirea Principatelor prin Hora Unirii și depuneri de coroane.

Avocatul Claudiu Ținca, președintele Asociației “Uniți pentru Satu Mare”, a ținut să precizeze că până de curând România a funcționat cu codurile lui Cuza. De fapt, toți vorbitorii au menționat de nenumărate ori perenitatea reformelor, soliditatea legilor adoptate în cei șapte ani de regim Cuza.

El i-a deschis calea viitorului rege Carol I, precum și a Unirii din 1918. Manifestarea, unică în felul ei, s-a bucurat de aprecierea celor prezenți, un public foarte atent, receptiv. De acest gen de acțiuni cultural-istorice are nevoie tânăra generație, ca și locuitorii unui județ multietnic precum Satu Mare.

Din colaborarea dintre Centrul Multicultural Poesis, Muzeul Județean Satu Mare și asociația “Uniți pentru Satu Mare” a rezultat una dintre cele mai reușite manifestări culturale nu doar din județul Satu Mare, ci din întreaga țară. Participarea istoricului, scriitorului Ovidiu Pecican a dat o turnură de înaltă ținută academică, științifică evenimentului care era planificat să dureze o oră și jumătate, dar a ținut trei ore și jumătate. La care mai adăugăm și discuțiile dintre cei prezenți de după eveniment, la un pahar de vorbă în cinstea primei mari uniri a românilor, cunoscută în istorie ca Unirea Principatelor Române.