Asculta acest articol
Joi, 26 august, în organizarea Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, în colaborare cu ziarul Informaţia Zilei şi cu Centrul Multicultural Poesis, la sediul cotidianului Informaţia Zilei s-a desfăşurat comemorarea profesorului, gazetarului, arheologului şi scriitorului Ilie Sălceanu, la 75 de ani de la naşterea sa ;i 7 ani de la trecerea la cele veşnice.
În faţa unui public suficient de numeros, fiind vorba despre câteva zeci de cunoscuţi ai celui comemorat, a fost dezvelită o placă comemorativă Ilie Sălceanu, considerat ca fiind cel mai complet prozator care a trăit în Satu Mare, din ultimii ani. Placa anunţă că “în această clădire, între 1990-2014, a lucrat scriitorul ILIE SĂLCEANU (1946 – 2014), director – editor Informaţia Zilei”.
Slujba religioasă de sfinţire a plăcii comemorative a fost oficiată de preotul ortodox Cristian Boloş, cel care în timpul oficiului religios a subliniat de mai multe ori meritele celui comemorat pentru ridicarea calităţii scrisului ştiinţific şi literar la nivel de profesiune de credinţă în Satu Mare.
Printre cunoscuţii lui Ilie Sălceanu, foşti prieteni, colaboratori, elevi şi/sau colegi de muncă, care au asistat la oficiul religios îi menţionăm pe: Zamfir Daciu, Adelin Ghiarfaş, Remus Vârnav, Marian Chiorean, Ştefan Haiduc, Daniela Bălu, dr. Luminiţa Ardelean, Gheorghe Iancu, Gheorghe Cormoş, Adriana Zaharia, Lucian Cucuiet, Viorel Câmpean, Marta Cordea, Radu Ulmeanu, Gheorghe Oancea, Liviu Marta, Alexandru Zotta, Valentin Breban, Manuela Breban, Mihai Sălceanu, Ioan Andreica, Daniela Cavaşi, Ionuţ Blăjean, Gavril Demian, Robert Laszlo, Mihaela şi Armina Sălceanu, Dumitru Păcuraru, Felician Pop, Vasile Nechita, Ioan Tipu Sălăjanu, Andrea Cenuşă, Gheorghe Molnar, Ioan Moldovan, Claudiu Pop, Ştefan Coşarcă, Gheorghe Negrea, Dan Burulea, Voicu Şichet, Gheorghe Glodeanu, Mihai Sas, Stela Cădar, Adrian Lupescu, Enyedi Ştefan, Mihaela Ghiţă, Traian Păcurar, Maria Codrea Cosor, Dana Pal, Crina Ardelean, Mariana Ziman ş.a. Apoi a urmat depunerea de jerbe de flori la placa dezvelită.
Lansarea de carte
Cea de a doua parte a evenimentului comemorativ l-a reprezentat relansarea cărţii de debut a lui Ilie Sălceanu – “Umbra slugerului Theodor” (apărută la Editura Dacia în 1988), în ediţie revizuită şi completată cu o serie de consideraţii critice asupra volumelor apărute, activitatea fiind găzduită de Sala pictată a Centrului Multicultural Poesis.
Moderatorul şi gazda acestui eveniment cultural a fost gazetarul, poetul, scriitorul şi omul de cultură Dumitru Păcuraru, directorul cotidianului Informaţia Zilei şi a postului de televiziune ITV, cel care a deschis evenimentul aniversar, făcând câteva întoarceri în timp, în perioada în care, Ilie Sălceanu era director editor al săptămânalului Solstiţiu, iar apoi al cotidianului Informaţia Zilei.
În acest cuvânt introductiv, Dumitru Păcuraru, a trecut în revistă numele unor scriitori sătmăreni, oameni de cultură, mulţi dintre ei trecuţi în eternitate, colaboratori vreme de mai mulţi ani ai rubricii “Cultura şi politica omului de cultură” printre care au fost menţionaţi: Ion Vădan, Radu Ulmeanu, Lucian Cucuiet, Emil Matei, Alexandru Pintescu, Ion Baias ş.a., fără a omite amănuntul că, unii dintre colaboratorii acestei rubrici au reuşit să debuteze editorial înainte de anul 1989, fiind menţionate nume precum Ilie Sălceanu, George Vulturescu, Dumitru Păcuraru, Ioan Nistor, Radu Ulmeanu, Ion Bledea, Ion Bala, Ion Vădan, Emil Matei ş.a. A fost subliniat faptul că, în acele momente, la Satu Mare era o efervescenţă creatoare. Creaţiile celor menţionaţi mai sus ca fiind scriitori sătmăreni s-au bucurat de cronici favorabile din partea criticii de specialitate.
Datorită meticulozităţii poetului şi omului de cultură George Vulturescu, majoritatea cronicilor de întâmpinare şi/sau cronici critice, au putut ajunge în posesia scriitorilor sătmăreni, unele dintre ele fiind incluse şi în volumul reeditat, fiind vorba despre cronici publicate pe seama volumelor semnate de Ilie Sălceanu.
Despre activitatea profesională, despre cea gazetărească şi de scriitor, despre opera lui Ilie Sălceanu, au vorbit în marea lor majoritate oameni de cultură care pe diversele paliere ale activităţilor lor s-au intersectat cu omul de cultură, cu personalitatea complexă a celui comemorat la împlinirea a 75 de ani de la naştere şi la 7 ani de la trecerea lui în eternitate.
Profesorul dr. Lucian Cucuiet, fost director al Arhivelor Naţionale Satu Mare, a rememorat câteva secvenţe din întâlnirile cu Ilie Sălceanu, fiind subliniat faptul că în tot ceea ce a întreprins, cel comemorat a pus multă dăruire, pasiune, dovedind un real talent în orânduire cuvintelor şi a evenimentelor, indiferent că a fost vorba despre lucrări de factură ştiinţifică, gazetărie sau literatură.
Arhelog dr. Liviu Marta, managerul Muzeului Judeţean Satu Mare, a descris eforturile inclusiv materiale făcute de Ilie Sălceanu pentru a realiza lucrarea de arheologie, care a stat la baza obţinerii titlului de doctor. Adesea, Ilie Sălceanu s-a aplecat asupra cercetărilor arheologice, mai mult pe cont propriu, fără a ignora activitatea gazetărească şi literară.
Cu toate preocupările sale diverse, Ilie Sălceanu a ştiut să departajeze istoria de literatură.
Poetul Robert Laszlo, directorul instituţiei organizatoare a Medalionului cultural, a menţionat că, Ilie Sălceanu rămâne un reper fabulos în cultura sătmăreană. Şi-a dovedit calităţile de om de cultură, dar şi de om de ştiinţă. Placa dezvelită nu este doar un omagiu, ci un semn de mulţumire pentru tot ceea ce a făcut pentru cultura sătmăreană şi cea naţională.
Poetul şi scriitorul dr. Felician Pop, şi-a exprimat convingerea că este deosebit de dificil a vorbi pe parcursul a câtorva minute despre un om atât de complex cum a fost Ilie Sălceanu.
Dacă fizic, cel comemorat era în Satu Mare, sufletul său era permanent racordat la ceea ce au însemnat pentru el valorile din Clisura Dunării, fiind permanent la curent cu ceea ce se întâmplă în Sviniţa. S-a hrănit din lumea în care s-a născut şi a crescut. Uneori, Ilie Sălceanu apare şi ca personaj în scrierile sale, nu puţine.
Prof. dr. Alexandru Zotta a rememorat perioada în care l-a cunoscut pe cel comemorat, de atunci de când Ilie Sălceanu l-a urmat în funcţia de documentarist al Casei Corpului Didactic din Satu Mare. A prezentat apoi prietenia avută cu istoricul, gazetarul, arheologul şi scriitorul interesat permanent de anumite tehnici literare, de modalităţile de a aduce în prim planul cititorului o lume cunoscută, dar adesea completată cu bogatele cunoştinţe şi cu imaginaţia debordantă. Toată literatura scrisă de Ilie Sălceanu are puterea de a fermeca cititorul, de a-l îndemna să continue lectura.
Multe din personaje sunt oameni simpli, dar care prezintă o serie de lucruri necunoscute, mai ales prin dialogurile dintre ele. Cea mai valoroasă lucrare a prozatorului sătmărean este trilogia despre viaţa insulei Ada Kaleh, rămasă în mentalul colectiv, dar fiind sacrificată din interese de natură economică.
Dr. Viorel Câmpeanu de la Biblioteca Judeţeană a descris în linii mari atmosfera din biroul în care lucra Ilie Sălceanu, numărul impresionant de cărţi, dar şi fumul de ţigară care se putea tăia cu iataganul.
În postura de director de liceu, de ziar, dar şi de muzeu, Ilie Sălceanu a marcat destine, a ajutat la desfăşurarea activităţilor de cercetare pe mai multe şantiere arheologice din judeţ. Profesorul şi scriitorul Radu Ulmeanu, la rândul său a rememorat buna colaborare cu Ilie Sălceanu, fiind subliniat faptul că nu puteai să nu fii prieten cu cel comemorat.
Col.(r.) Ştefan Coşarcă, fost elev al lui Ilie Sălceanu, a adus în atenţia asistenţei profilul profesorului de istorie, a celui care a ştiut cum să se apropie de elevi, să le prezinte evenimentele istorice, dar şi cele de actualitate.
Zamfir Danciu, directorul Direcţiei Judeţen de Cultură Satu Mare, a recunoscut faptul că nu l-a cunoscut personal pe cel comemorat, dar opera lăsată dovedeşte calităţile unui adevărat om de cultură, ale unui om care a pus mult suflet în tot ceea ce a întreprins. Medalionul cultural s-a încheiat cu luarea de cuvânt a lui Mihai Sălceanu, fiul cel mare al omului de cultură comemorat, mulţumind tuturor participanţilor la evenimentul cultural, dar în mod special celor care, sub diverse forme şi-au adus aportul la reuşita celor două evenimente despre care facem vorbire în cele de mai sus.
