18.10.2019 00.00 Dezbatere Electorală, cu Stela Cădar, invitaţi: Otto Nagy, Octavian Petric, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Orban, încrezător că va putea trece guvernul. (reluare) 02.00 Ştiri 02.30 Info Electoral cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Ciprian Crăciun, Marian Torok. Titlul emisiunii: Viorica Dăncilă, candidat la prezidenţiale. (reluare) 04.00 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiuni: Videografia de nuntă la nivel de artă. 05.00 Portret de artist. 05.30 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş.Titlul Emisiuni: Cum se face vinul bun? 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Dezbatere Electorală, cu Stela Cădar, invitaţi: Otto Nagy, Octavian Petric, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Orban, încrezător că va putea trece guvernul. (reluare) 10.00 Religie cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Despre bogăţie şi sărăcie. 11.00 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiuni: Tincuţa Fernea, un artist în devenire. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Info Electoral cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Ciprian Crăciun, Marian Torok. Titlul emisiunii: Viorica Dăncilă, candidat la prezidenţiale. (reluare) 14.00 Dezbatere Electorală, cu Stela Cădar, invitaţi: Otto Nagy, Octavian Petric, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Orban, încrezător că va putea trece guvernul. (reluare) 16.00 Teleshopping 16.15 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu invitat: Ionela Toma. 17.00 Info Studio (limba maghiară) cu Laczko Eva, invitaţi: Metecsa Istvan, Habarics Zsolt. Titlul emisiuni: Fotografi din pasiune – fotografii artistice. 18.00 Info Electoral cu Mihai Sălceanu (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Dezbatere Electorală , cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Info Electoral cu Mihai Sălceanu (reluare)

Sfârşitul unui conflict deschide calea altui conflict

Scris de Dumitru Păcuraru, 19 septembrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra conflictului dintre guvern şi preşedinţie. Decizia este obligatorie. Preşedintele este obligat să numească miniştri propuşi de primul ministru.

A devenit o regulă generală ca la orice propunere a premierului, indiferent de natura ei, preşedintele să spună un NU hotărât. Guvernul se adresează CCR, iar după un timp destul de îndelungat judecătorii Curţii, după o matură chibzuială mai mult politică decât juridică, să-i dea dreptate unuia sau altuia. Uneori deciziile sunt interpretabile, ca judecata rabinului.

În ciuda nemulţumirilor unei părţi a populaţiei, avem, totuşi, un mecanism la care se poate recurge în situaţii de conflicte instituţionale.

Dar sfârşitul unui conflict nu înseamnă altceva decât începutul unui nou conflict. Politicienii au resurse nelimitate pentru declanşarea unor conflicte, deseori sfârşind prin a deveni crize în toată regula.

Să ne amintim de refuzul preşedintelui de a revocare din funcţie a procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. Până la urmă CCR i-a dat câştig de cauză guvernului. A fost una dintre cele mai mari înfrângeri ale preşedintelui Iohannis.

Dar pierderea unei bătălii nu înseamnă pierdera războiului.

Nici pierderea mai multor bătălii, în politică, nu înseamnă pierderea războiului. Prin urmare, preşedintele continuă să refuze pe bandă rulantă propunerile venite din partea guvernului.

  :i va refuza până la sfârşitul mandatului tot ce vine dinspre PSD, iar în al doilea mandat, dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie, dacă guvernul va avea aceeaşi culoare politică, va continua să spună NU. Aşa este programat.

Să presupunem că preşedintele rezultat în urma alegerilor de la sfârşitul acestei toamne va avea altă culoare politică decât majoritatea care se poate realiza în parlament.

O variantă: Iohannis preşedinte. Majoritatea parlamentară: PSD, Pro România, ALDE. Nu este nevoie de niciun comentariu. Este ceva ce deja am văzut.

Varianta a doua: Viorica Dăncilă preşedinte. Majoritatea parlamentară: PNL-USR-PMP-UDMR, părţi din ALDE şi Pro România. :i această variantă este de necomentat.

Varianta a treia: Barna preşedinte. Majoritatea parlamentară  formată va fi cam aceeaşi ca în situaţia în care iese preşedinte Klaus Iohannis. Aici intervine un element esenţial. Alianţa USR-PLUS a intrat în alegeri cu un tandem. În cazul în care Dan Barna ajuge preşedinte, funcţia de prim ministru îi revine lui Dacian Cioloş. Va accepta PNL să intre într-un  guvern în care să nu-i revină funcţia de premier? Nici vorbă. Mai mult, este foarte posibil ca respectiva funcţie să-i fie oferită fostului preşedinte Klaus Iohannis.

  Mai avansăm o variantă: un preşedinte la care nu s-a gândit nimeni. Ca în Ucraina. După cum declară fiecare candidat prezidenţial, victoria poate reveni fiecăruia. Colegul nostru din mass media, Radu Moraru, rosteşte cu cea mai mare convingere „Când voi fi preşedinte…”. Cu şi mai mare convingere o spune Theodor Paleologu. O oarecare jenă se observă la Mircea Diaconu, dar restul candidaţilor sunt ferm convinşi că vor ajunge preşedinţi. Mă rog, aşa sunt învăţaţi să spună încă de la prima lecţie de marketing politic. O astfel de lecţie trebuie să şi-o însuşească fiecare competitor politic, de la candidaţii de primari la primari şi preşedinţi de consilii judeţene. Adică de toţi cei ce, potrivit legii, sunt aleşi prin vot direct. Trebuie, ca alegători şi cetăţeni, să acceptăm acest lucru.

Dar conflictele, declanşate exact de cei aleşi prin vot direct, trebuie să le acceptăm? În general nu le acceptăm. În schimb ne face o plăcere aproape sadică să le urmărim, înrolându-ne într-o tabără sau alta.

Abonează-te acum Online!