Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Gabriela Tatu, Ioan Podină, titlul emisiunii: Filme accesibilizate pentru nevăzători, proiectate la Satu Mare (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Albu, Ioan Leitner, Dan Stegerean, titlul emisiunii: Când şi cum scădem preţul apei? (reluare) 02.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Ciprian Crăciun – raport la 500 de zile 03.36 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.50 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Se deschid sezoanele de vânătoare 05.48 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop, titlul emisiunii: Noi soluţii pentru investigaţii paraclinice 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Arnold Anzik 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Gabriela Tatu, Ioan Podină, titlul emisiunii: Filme accesibilizate pentru nevăzători, proiectate la Satu Mare (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan 09.50 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Laura Diana Bota 10.55 Şedinţa extraordinară a Consiliului Local Satu Mare 11.16 Teleshopping 11.33 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Albu, Ioan Leitner, Dan Stegerean, titlul emisiunii: Când şi cum scădem preţul apei? (reluare) 13.00 Ştiri 13.36 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Csaba Csintalan, titlul emisiunii: Părăsirea timpurie a şcolii, cauze şi soluţii 14.28 Teleshopping 14.43 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu 15.20 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Sike Tamas, titlul emisiunii: Parcurile, grădinile, refugii importante pentru biodiversitate 15.55 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Laurenţiu Costin, titlul emisiunii: Despre oamenii demonizaţi 16.48 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Legumicultorii din Halmeu folosesc seminţe din străinătate 17.40 Panoramic sportive, cu Ionuţ Blăjean, invitat Florin Mulcuţan, titlul emisiunii: Viitorul boxului sătmărean sună bine 18.40 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţ 22.30 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat Călin Secan, titlul emisiunii: Rostul consilierii psihologice în doliu 23.30 Ştiri

Sfântul Laurenţiu (?-258)

Scris de Eva Laczko, 10 august 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Sfantul Laurentiu

Sfantul Laurentiu

Actele martirului Sfântul Laurenţiu ne relatează că înainte de a fi întins pe grătarul de fier, ars pe cărbunii aprinşi, Laurenţiu s-a rugat pentru oraşul Roma.

Cetatea eternă i-a fost recunoscătoare pentru acest semn de iubire şi a ridicat în cinstea lui treizeci şi patru de biserici, dintre care prima, conform obiceiului, a fost înălţată pe locul unde a fost chinuit, „in agro Verano”, actualul cimitir roman. O atât de mare cinstire nu au avut nici chiar patronii principali ai Romei, Sfinţii apostoli Petru şi Pavel. Cum s-ar putea explica popularitatea incontestabilă a acestui martir (la Roma, până în secolul trecut, sărbătoarea lui era sărbătoare de poruncă) fără a da crezare faptelor istorisite de Passio – istoria suferinţelor – şi de scriitorii secolului ai IV-lea care s-au inspirat din ea.

Imaginea lui, trecută în legendă chiar la scriitorii foarte apropiaţi de epoca sa (cum ar fi Prudenţiu), ne este familiară prin actul împărţirii la săraci a daniilor strânse de creştinii din Roma, imagine imortalizată în frescele lui Fra Angelico din capela vaticană a Papei Nicolae al V-lea.

Urmând exemplul comunităţii apostolice din Ierusalim, care avea şapte diaconi (slujitori) însărcinaţi cu administrarea bunurilor materiale dăruite pentru ajutorul văduvelor, săracilor, orfanilor, şi Biserica din Roma şi-a format un mare număr de diaconi, pe care Papa Sixt al II-lea i-a pus sub conducerea arhidiaconului Laurenţiu.

Misiunea lor era aceeaşi: adunarea şi împărţirea lucrurilor oferite de credincioşi pentru cei lipsiţi. Este de înţeles deci că atunci când a început persecuţia decretată de Valerian, însuşi Papa, arestat şi condamnat la moarte, a dat ordin diaconului său să împartă săracilor tot ceea ce mai avea.

Când împăratul, citim în Passio, a poruncit lui Laurenţiu să-i predea bunurile pe care le deţine Biserica, după cum fusese informat, acesta a chemat în faţa lui Valerian mulţimea de săraci pe care îi ajutase, şi i-a spus: „Iată comorile noastre, care nu scad niciodată, aduc venit totdeauna şi pot fi găsite oriunde !”

Asemenea acestui răspuns înţelept şi adânc sunt şi ultimele cuvinte ale martirului, care, pus pe un grătar de fier deasupra cărbunilor aprinşi, după cea fost ars de tot pe o parte, a mai avut tăria să le spună călăilor: „Iată, pe o parte sunt fript; întoarceţi-mă pe cealaltă! ” Eroica mărturisire de credinţă dată de Laurenţiu este amintită de Papa Damasus în versul: „Verbera, carnifices, flamas, tormenta, catenas: Bicele, călăii, flăcările, torturile, lanţurile” nu au avut nici o putere împotriva credinţei lui Laurenţiu.

Papa, care „admira virtuţile slăvitului martir”, i-a ridicat a doua biserică, pe ruinele teatrului lui Pompei, făcând pentru el o primă excepţie : nici un martir nu a avut, înainte de el, biserică înălţată pe alt loc decât pe acela pe care a murit. Potrivit cronicii „Deposita Martyrum”, diaconul Laurenţiu a murit în ziua de 10 august a anului 258. Mai târziu, spaniolii l-au considerat drept compatriot, pe motiv că ar fi fost născut la Huesca, localitate în provincia Aragon din nord-estul Spaniei.

În cinstea Sfântului Laurenţiu, împăratul Filip al II-lea (1527-1598) a dat forma de grătar palatului de la Escurial (la 40 km de Madrid), – palat care cuprinde o mănăstire şi o biserică dedicată Sfântului Laurenţiu -, ca recunoştinţă pentru o victorie dobândită de împărat în ziua de 10 august 1557.

Se pare că numele personal Laurenţiu, cu forma feminină Laurenţia, are la bază un cuvânt dintr-o limbă foarte veche, premergătoare limbii latine; de la aceeaşi rădăcină provine şi numele unei plante considerată nobilă, laurul cu ale cărui frunze erau încoronaţi poeţii şi învingătorii în întreceri şi războaie. Creştinii au adoptat numele Laurenţiu (încoronat cu lauri), considerînd că exprimă participarea prin credinţă la biruinţa lui Cristos asupra morţii şi a păcatului.

În limba română s-au folosit şi formele: Lavrentie, Lavrentia, Aurentia, Arentie, popular Arvinte; mai recent se întâlnesc formele : Laurian, Lauriana, Loredana, Larry, Lorenzo. Sub toate variantele, aminteşte omului credincios bucuria de a fi mântuit prin Cristos: „Mă voi bucura din toată inima în Domnul şi va tresălta de veselie sufletul meu în Dumnezeul meu, căci m-a îmbrăcat cu haina mântuirii…, ca pe un mire care poartă coroana împărătească” (Isaia 61,10).

(Vieţile Sfinţilor)

Abonează-te acum Online!
Baby Trend
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.