Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Felicia Hrihorişan. Titlul emisiunii: Violenţa sexuală, parte a unei tactici a terorii (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Lorand Turos, Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Cum arată România după un an de guvernare PSD? (reluare) 02.30 Secretul pasiunii pentru matematică 03.20 Concert la filarmonică 04.00 Acţiune de împădurire în ocolul silvic 04.25 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Eugeniu Avramraport la 9.870 de zile 05.31 Viata la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Daniel Sălăjean. Titlul emisiunii: Iepurii mai profitabili decât vacile? 06.30Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.05 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Ioana Cheregi 09.00 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat Călin Secan. Titlul emisiunii: Dependenţa de cumpărături, cum o tratăm? 09.45 Suleyman Magnificul 10.00 Spiriduş Ghiduş 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Lorand Turos, Ciprian Costea, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Cum arată România după un an de guvernare PSD? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Documentar Holocaust, cu Sergiu Podină 14.45 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitaţi Crina Iznăvoiu, Chiş Andrea. Titlul emisiunii: Grădiniţa Guliver îi antrenează pe cei mici în activităţi eco 15.15 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Cătălin Cismaş. Titlul emisiunii: Terapii de relaxare pentru minte şi suflet 15.48 Teleshopping 16.02 Schimbările din 89 văzute de 2 scriitori sătmăreni 17.10 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Florin Turcu, Horia Macarie. Titlul emisiunii: Planurile Asociaţiei Judeţene de Atletism Satu Mare 18.10 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crime între cunoscuţi 19.00 Fior di Szatmar 20.00 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Mihai Ghetina. Titlul emisiunii: Investiţii de milioane de euro la Doba 20.52 Dacia 1300 o maşină care se încăpăţânează să reziste pe drumurile pline de gropi 21.20 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-CS Mioveni 23.00 Festivalul concurs Muzica Inimii mele Program ITV 21.01.2018: 00.00 Pe urmele istoriei 00.45 Stand up comedy 02.02 Concert de jazz cu Bega Blues Band 03.10 Serată de muzică şi poezie 04.08 O partidă de pescuit, cupa Boghiş 04.33 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Nicolae Cornea. Titlul emisiunii: Apicultura românească, implicit cea sătmăreană în dificultate 05.30 Un weekend la Hajduszoboszlo 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiunii: Trăim să mâncăm sau mâncăm să trăim 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 100 de ani de artă şi meşteşuri la Satu Mare 08.43 Info studio, cu Vasile Nechita, invitaţi Viorel Câmpean, Ioan Sălăjan. Titlul emisiunii: Satul românesc la limita supravieţuirii 09.35 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Huszti Iuliu. Titlul emisiunii: Porcii de Mangaliţa între mit şi realitate 10.30 Tinerii, bucuria bisericii, cu Constantin Necula 12.45 Teleshopping 13.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Lorand Turosraport la 4.410 zile 14.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 15.05 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Florin Turcu, Horia Macarie. Titlul emisiunii: Planurile Asociaţiei Judeţene de Atletism Satu Mare 16.02 Teleshopping 16.20 Sport, meci de fotbal, LPS Satu Mare-FC Viitorul 18.00 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc. Titlul emisiunii: Ioan Man, o carieră în slujba conservării biodiversităţii 19.08 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita. Titlul emisiunii: Riscuri şi măsuri preventive în manipularea tinerilor 20.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Lorand Turos raport la 4.410 zile 21.05 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 22.26 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crime între cunoscuţi 23.20 Festivalul muzicii de stradă Program ITV 22.01.2018: 00.10 Stand up comedy, cu Dan Badea 01.33 Concert la filarmonică 03.23 Seara designerilor 04.20 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia, invitat dr. Liana Strîmb. Titlul emisiunii: Miracolele esenţelor florale Bach 05.33 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Florin Turcu, Horia Macarie. Titlul emisiunii: Planurile Asociaţiei Judeţene de Atletism Satu Mare 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 La psiholog, cu Ioana Vladimiresc. Titlul emisiunii: De ce facem sacrificii? 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.15 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Leontina Ghiţ. Titlul emisiunii: Formarea conştiinţei ecologice la vârsta preşcolară 08.52 Spiriduş Ghiduş 09.52 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi Florin Fodoruţ, Iulian Budău. Titlul emisiunii: Acorduri muzicale pe gustul tinerilor 10.45 Teleshopping 11.02 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Alin Pop. Titlul emisiunii: Ce rol au miturile în istoria unui popor? 12.00 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu, invitaţi Ilona Ilyes, Simona Nistea 12.51 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Eleonora Cîmpan. Titlul emisiunii: Noutăţi despre acreditarea spitalelor 13.23 Teleshopping 13.40 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Bartok Gurzău Ioan. Titlul emisiunii: Festivalul Viei şi a Vinului, o tradiţie la Beltiug 14.38 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia- CS Afumaţi 16.20 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Lorand Turos raport la 4.410 zile 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Panoramic sportiv 22.30 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crime între cunoscuţi 23.30 Ştiri

Sfântul Carol Boromeu (1538-1584) – Episcop

Scris de Eva Laczko, 04 noiembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Sfantul Carol Boromeu

Sfantul Carol Boromeu

Pe malul Lacului Maze – Lago Maggiore – de la poalele munţilor Alpi se află şi astăzi, în localitatea Arona, castelul care în secolul al XVI-lea aparţinea familiei Boromeu. Aici, în ziua de 2 octombrie 1538, s-a născut Sfântul Carol Boromeu, fiu al contelui Gilbert Boromeu şi al soţiei sale Margareta de Medicis.

Era perioada când printre locuitorii din nordul Italiei începuseră să fie răspândite ideile promovate de Martin Luther în Germania; mulţi credincioşi renunţau la frecventarea bisericilor şi la primirea sfintelor taine, fiind nemulţumiţi şi de viaţa necorespunzătoare a multora dintre membrii clerului şi ai mănăstirilor. Conform obiceiului de atunci, Carol, la vârsta de 12 ani, este ales abate – onorific – al mănăstirii „Sf. Graţian”, aflată pe domeniile familiei părinteşti.

Cu multă durere a observat cum chiar călugării îl ironizau pe tatăl său care duminică de duminică participa la Sfânta Liturghie în mijlocul sătenilor din Arona, şi primea cu evlavie Sfânta Împărtăşanie. În semn de protest, a hotărât să nu se atingă de nici un ban din veniturile mănăstirii, dezamăgindu-i pe călugării care se gândiseră că prin daruriIe oferite îl vor atrage de partea lor.

Pentru desăvârşirea formaţiei sale, părinţii l-au trimis în apropiatul oraş universitar Pavia, unde printr-o muncă îndârjită, ce de multe ori i-a pus în primejdie sănătatea, a devenit bucuria şi gloria profesorilor săi. Când verişorii lui I-au invitat să cunoască distracţiile şi pe prietenele lor, el i-a repezit, spunându-le că nu are timp şi energie de risipit.

Când se afla în vacanţe, sau în perioadele de refacere a sănătăţii, lua coasa ori secera şi se amesteca printre lucrătorii de pe câmp, sau pleca la vânătoare împreună cu administratorul, dornic să cunoască toate tainele organizatorice şi financiare ale administrării domeniului. La moartea tatălui său, în 1558, întreaga familie a hotărât să îi încredinţeze treburile gospodăreşti, dar el a refuzat, declarând că doreşte să rămână în slujba Bisericii.

Între timp, fratele mamei sale, Cardinalul Angelo Medici, este ales Papă, sub numele de Pius al IV-lea. Imediat, cunoscînd calităţile şi pregătirea nepotului său, îl cheamă la Roma şi, cu toate că nu avea decât 21 de ani, îi încredinţează oficiul de Protonotar şi Cancelar al Bisericii, funcţie corespunzătoare în zilele noastre Secretariatului de Stat. Nobilimea romană, care hotărâse până atunci politica papală, s-a văzut în faţa unui om hotărât, incoruptibil, cu eminente calităţi cuIturale şi diplomatice; ziua lui de lucru dura 20 de ore, rezervându-şi pentru odihnă doar 4 ore.

Ca recompensă pentru marile servicii aduse, Papa îl numeşte Cardinal şi Arhiepiscop de Milano, cu toate că nu era nici măcar preot; pe atunci, astfel de titluri erau acordate şi unor laici merituoşi, care îşi exercitau atribuţiile prin Episcopi consacraţi, aleşi şi controlaţi de ei.

Moartea neaşteptată a fratelui său iubit, în 1562, l-a tulburat mult. Se gândea chiar să renunţe la toate şi să ceară să fie primit într-o mănăstire, dar un Arhiepiscop prieten îl convinge că locul lui este în via Domnului, unde distrugerile erau tot mai mari, cu toate eforturile depuse de Conciliul din Trento; hotărârile Conciliului erau bune, dar nu existau oameni care să le pună în practică.

La sfatul prietenului său, şi pentru a pune capăt încercărilor de a-l determina să se căsătorească, a cerut să fie sfinţit preot şi Episcop. Şi-a impus o zi de post pe săptămână; în programul său de lucru a prevăzut câteva ore pentru completarea cunoştinţelor teologice şi nu rareori se ducea în bisericile de la periferia oraşului, unde slujea şi predica credincioşilor din mahalale, care adesea râdeau zgomotos când „tânărul preot” folosea cuvinte dialectale. Carol însă ştia că umilirile ajută la însuşirea umilinţei, temelia unei autentice desăvârşiri.

Datorită atitudinii şi activităţii lui, Roma a devenit din nou „oraşul sfânt” al creştinătăţii, curtea papală a început să impună respect pelerinilor, viaţa religioasă a mulţimilor şi-a recăpătat vigoarea şi elanul. Pentru aceasta, urmaşul lui Pius al IV-lea a fost adânc întristat când Carol şi-a dat demisia din funcţia de Cancelar şi a rugat să fie lăsat să plece la Milano.

Arhiepiscopia de Milano, date fiind conflictele politice, nu mai văzuse un Episcop de multă vreme. Bisericile ajunseseră în paragină; la sate, multe erau transformate în arii de treierat ori săli de dans; existau copii şi tineri care nu ştiau nici Tatal nostru; milanezii se aşteptau la mustrări aspre, dar spre mirarea lor, l-au văzut pe temutul şi hotărâtul Boromeu plângând, copleşit de durere, în faţa altarului principal aI Domului.

Carol Boromeu a început opera de refacere chiar din propria locuinţă. Palatul Arhiepiscopal a fost transformat într-un fel de mănăstire săracă şi tăcută, unde întâietatea era acordată credincioşilor de rând, săracilor, orfanilor. Pentru refacerea vieţii preoţeşti a întemeiat mai multe seminarii, pe care le supraveghea personal; aproape în fiecare an aduna pe toţi Episcopii şi preoţii Diecezei în Sinoade diecezane, ce s-au transformat în tot atâtea trepte de înălţare a pregătirii şi demnităţii clerului.

Măsurile Iuate de el nu au fost acceptate de toţi cu plăcere. Canonicii bisericii „Santa Maria de la Scala” au folosit oameni înarmaţi spre a-l împiedica să intre în biserică şi au ajuns chiar să pună la cale asasinarea Arhiepiscopului, pe când se afla în capela lui. Atentatul a eşuat, Sfântul Carol fiind doar rănit. El l-a iertat pe atentator, dar a desfiinţat mănăstirea „Santa Maria de la Scala”, sechestrându-i averile şi dăruindu-le săracilor şi operelor diecezane.

A vizitat personal toate parohiile diecezei, până la cele mai îndepărtate, dintre stâncile aspre ale Alpilor; îşi purta singur ulciorul cu lapte şi castanele cu care se hrănea în aceste călătorii. Când ajungea într-o localitate, intra tăcut în scaunul de spovadă, ca un simplu preot din vecinătate; ajuta pe preoţii din sate în cele mai obişnuite slujiri preoteşti, ca un vicar, sau un coleg prieten; în felul acesta a redat credincioşilor şi preoţilor încrederea în Păstorul cel Mare.

Când asupra regiunii Milano s-a bătut ciuma neagră (1576-1578), Carol Boromeu a arătat întreaga măsură a dragostei şi energiei sale. Deoarece guvernatorul spaniol şi autorităţile au părăsit oraşul, el a luat în mâini frânele autorităţii bisericeşti şi civile şi a chemat pe preoţi şi pe toţi cei de bună voinţă la luptă cu îngrozitorul flagel. Lăsând palatul arhiepiscopal complet gol, a organizat şi a înzestrat şase spitale; a pus să fie tăiate toate perdelele şi tapetele pentru a îmbrăca copiii orfani; mergea personal prin case adunând trupurile celor morţi şi ajutând la îngroparea lor; zilnic făcea cu cei mai în putere o procesiune de penitenţă, mergând desculţ şi cu crucea pe spate în fruntea lor; 10 luni nu a mâncat decât pâine şi apă.

În tot acest timp, ochii lui erau îndreptaţi spre Isus Răstignit, pe care îl vedea suferind şi murind în nenumăraţii fii sufleteşti ai săi. Valul negru al morţii a dus cu el 17.000 de credincioşi şi 130 de preoţi. Carol Boromeu a rămas în viaţă, pentru ca să cunoască lovituri grele din partea guvernatorului spaniol, reîntors în Milano după ciumă; Sfântul Părinte Papa l-a apărat. Pentru Biserica din Milano şi pentru păstorul ei a început o perioadă binecuvântată de linişte şi progres spiritual.

Simţind că i se apropie sfârşitul, s-a dus încă o dată în Arona natală, şi cu emoţie s-a rugat la cele 14 staţiuni ale Drumului Crucii ce urcă pe muntele Varallo. S-a întors de aici cuprins de febră, şi în ziua de 3 noiembrie 1584, la vârsta de numai 46 de ani, sufletul său mare a părăsit pămîntul pe care cu drag a muncit şi a suferit pentru Mântuitorul Cristos. Peste douăzeci şi şase de ani, la 1 noiembrie 1610, Papa Paul al V-lea l-a ridicat la cinstea sfintelor altare.

Prenumele Carol provine din numele comun vechi germanic Karl, cu înţelesul de: om, om din popor, om liber. Cuvântul Karl este o dezvoltare îndepărtată a rădăcinii indo-europene ger-, din care a provenit şi cuvântul grec: geron = bătrîn (vezi gerontologie).

La început, „Carol” era supranumele maestrului palatului la curtea regilor franci; apoi a devenit nume propriu, purtat cu strălucire de Carol cel Mare (742-814). Astăzi este unul dintre cele mai răspândite prenume în ţinuturile de limbă germană. Există şi o formă feminină: Carola, cu diminutivul Carolina şi Charlota. La aceste prenume, se pot alătura, ca înţeles, şi numele româneşti Craiu, Crăiţu, Chirai, Chirali, Craia, Crăiţa.

(Vieţile Sfinţilor)

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.