Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Darian Ienăşoiu, Mark Torok, Butka Gergo, titlul emisiunii: Ce am învăţat din cursa pentru Capitala Tineretului din România? (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi Romeo Nicoară, Radu Ulmeanu, Vasile Ciocan, titlul emisiunii: CEX al PSD denunţă statul paralel (reluare) 02.25 Sport, meci de fotbal FC Olimpia- Ripensia Timişoara 04.10 Zilelele Culturale Poesis 05.20 Dacia 1300 o maşină care se încăpăţânează să reziste pe drumurile pline de gropi 05.42 Documentar Vasile Lucaciu 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Arnold Anzik 08.08 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Lohan Costel 09.00 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, titlul emisiunii: Cum să încurajăm copiii? 09.45 Teleshopping 10.00 Spiriduş Ghiduş 11.04 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop, titlul emisiunii: Noi soluţii pentru investigaţii paraclinice 11.35 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi Romeo Nicoară, Radu Ulmeanu, Vasile Ciocan, titlul emisiunii: CEX al PSD denunţă statul paralel (reluare) 13.00 Teleshopping 13.15 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-Dacia Brăila 14.55 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, retrospectiva săptămânii 17.00 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, titlul emisiunii: Dacian Nastai s-a şcolit la UEFA 18.00 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Anca Roxana Kaitar,titlul emisiunii: Şcoala neglijează formarea îndemânărilor de redactare 18.50 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, titlul emisiunii: Ioan Man, o carieră în slujba conservării biodiversităţii 20.00 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Ferencz Levente, titlul emisiunii: Cerbii lopătari din Supur, atracţie pentru turişti 21.00 Concert Inedit 21.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat Elena Popa 22.30 Recital de poezii la Zilele Poesis 23.20 Pe urmele istoriei Program ITV 19.11.2017: 00.08 Sport, meci de fotbal, LPS Satu Mare-FC Viitorul 01.50 Concert la filarmonică 02.45 Nicolae Mureşan, veteran al festivalului Oţeloaia 03.45 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Legumicultorii din Halmeu folosesc seminţe din străinătate 04.33 Info studio, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi Gheorghe Ardelean, Elisabeta Bekessy, titlul emisiunii: Împreună pe roţi pentru un mediu curat şi sănătos 05.13 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, titlul emisiunii: Ioan Man, o carieră în slujba conservării biodiversităţii 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan 07.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Filer Daniela, titlul emisiunii: Cele mai importante analize de laborator 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Arnold Anzik 08.05 Restauratorii de muez 08.30 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi Andrei Dumitrescu, Alina Horinca, Stelian Macave, titlul emisiunii: Iniţiative ale liceenilor sătmăreni 09.22 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Ferencz Levente, titlul emisiunii: Cerbii lopătari din Supur, atracţie pentru turişti 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Laurenţiu Costin, titlul emisiunii: Rostul postului în respectarea poruncilor dumnezeieşti 11.38 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Marinello Norberto 12.45 Teleshopping 13.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Adrian Alburaport la 4.860 de zile 14.00 Concert In Memoriam Tavi Bud 15.10 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, titlul emisiunii: Un proiect în parteneriat cu alte patru ţări 16.02 Teleshopping 16.18 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-Dacia Brăila 18.00 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Elisabeta Bekessy, titlul emisiunii: Compostarea deşeurilor biodegradabile, o componentă în reciclare 18.36 Festivalul vinului sătmărean 19.00 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, titlul emisiunii: Dacian Nastai s-a şcolit la UEFA 20.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Adrian Alburaport la 4.860 de zile 21.10 Concert In Memoriam Tavi Bud 22.18 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, retrospectiva săptămânii Program ITV 20.11.2017: 00.27 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 02.00 Stand up cu Sorin 02.50 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, titlul emisiunii: Actualitate în stomatologia sătmăreană 03.43 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia, invitat dr. Liana Strîmb, titlul emisiunii: Fitoterapia, terapia primordială 04.42 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-Academia Clinceni 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan 07.00 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, titlul emisiunii: Cum educăm prin joc 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Nicolate Balea 08.02 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi Bogdan Pintea, Edita Ghilea, titlul emisiunii: Noi abordări în tratamentul afecţiunilor tubului digestiv 08.55 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Ramona Farkaş, titlul emisiunii: Raporturile între autorităţile de mediu, operatori economici şi colectori de deşeuri 09.36 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Mircea Varga 10.35 Teleshopping 10.50 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi Paula Fedorca, Dorel Ghiriti, titlul emisiunii: Orientarea şcolară pentru elevii de ciclul gimnazial 11.48 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Ferencz Levente, titlul emisiunii: Cerbii lopătari din Supur, atracţie pentru turişti 12.55 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Laurenţiu Costin, titlul emisiunii: Rostul postului în respectarea poruncilor dumnezeieşti 14.00 Teleshopping 14.15 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-Dacia Brăila 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 In slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Adrian Albu raport la 4.860 de zile 17.55 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Panoramic sportiv 22.30 Concert In Memoriam Tavi Bud 23.30 Ştiri

Sfântul Carol Boromeu (1538-1584) – Episcop

Scris de Eva Laczko, 04 noiembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Sfantul Carol Boromeu

Sfantul Carol Boromeu

Pe malul Lacului Maze – Lago Maggiore – de la poalele munţilor Alpi se află şi astăzi, în localitatea Arona, castelul care în secolul al XVI-lea aparţinea familiei Boromeu. Aici, în ziua de 2 octombrie 1538, s-a născut Sfântul Carol Boromeu, fiu al contelui Gilbert Boromeu şi al soţiei sale Margareta de Medicis.

Era perioada când printre locuitorii din nordul Italiei începuseră să fie răspândite ideile promovate de Martin Luther în Germania; mulţi credincioşi renunţau la frecventarea bisericilor şi la primirea sfintelor taine, fiind nemulţumiţi şi de viaţa necorespunzătoare a multora dintre membrii clerului şi ai mănăstirilor. Conform obiceiului de atunci, Carol, la vârsta de 12 ani, este ales abate – onorific – al mănăstirii „Sf. Graţian”, aflată pe domeniile familiei părinteşti.

Cu multă durere a observat cum chiar călugării îl ironizau pe tatăl său care duminică de duminică participa la Sfânta Liturghie în mijlocul sătenilor din Arona, şi primea cu evlavie Sfânta Împărtăşanie. În semn de protest, a hotărât să nu se atingă de nici un ban din veniturile mănăstirii, dezamăgindu-i pe călugării care se gândiseră că prin daruriIe oferite îl vor atrage de partea lor.

Pentru desăvârşirea formaţiei sale, părinţii l-au trimis în apropiatul oraş universitar Pavia, unde printr-o muncă îndârjită, ce de multe ori i-a pus în primejdie sănătatea, a devenit bucuria şi gloria profesorilor săi. Când verişorii lui I-au invitat să cunoască distracţiile şi pe prietenele lor, el i-a repezit, spunându-le că nu are timp şi energie de risipit.

Când se afla în vacanţe, sau în perioadele de refacere a sănătăţii, lua coasa ori secera şi se amesteca printre lucrătorii de pe câmp, sau pleca la vânătoare împreună cu administratorul, dornic să cunoască toate tainele organizatorice şi financiare ale administrării domeniului. La moartea tatălui său, în 1558, întreaga familie a hotărât să îi încredinţeze treburile gospodăreşti, dar el a refuzat, declarând că doreşte să rămână în slujba Bisericii.

Între timp, fratele mamei sale, Cardinalul Angelo Medici, este ales Papă, sub numele de Pius al IV-lea. Imediat, cunoscînd calităţile şi pregătirea nepotului său, îl cheamă la Roma şi, cu toate că nu avea decât 21 de ani, îi încredinţează oficiul de Protonotar şi Cancelar al Bisericii, funcţie corespunzătoare în zilele noastre Secretariatului de Stat. Nobilimea romană, care hotărâse până atunci politica papală, s-a văzut în faţa unui om hotărât, incoruptibil, cu eminente calităţi cuIturale şi diplomatice; ziua lui de lucru dura 20 de ore, rezervându-şi pentru odihnă doar 4 ore.

Ca recompensă pentru marile servicii aduse, Papa îl numeşte Cardinal şi Arhiepiscop de Milano, cu toate că nu era nici măcar preot; pe atunci, astfel de titluri erau acordate şi unor laici merituoşi, care îşi exercitau atribuţiile prin Episcopi consacraţi, aleşi şi controlaţi de ei.

Moartea neaşteptată a fratelui său iubit, în 1562, l-a tulburat mult. Se gândea chiar să renunţe la toate şi să ceară să fie primit într-o mănăstire, dar un Arhiepiscop prieten îl convinge că locul lui este în via Domnului, unde distrugerile erau tot mai mari, cu toate eforturile depuse de Conciliul din Trento; hotărârile Conciliului erau bune, dar nu existau oameni care să le pună în practică.

La sfatul prietenului său, şi pentru a pune capăt încercărilor de a-l determina să se căsătorească, a cerut să fie sfinţit preot şi Episcop. Şi-a impus o zi de post pe săptămână; în programul său de lucru a prevăzut câteva ore pentru completarea cunoştinţelor teologice şi nu rareori se ducea în bisericile de la periferia oraşului, unde slujea şi predica credincioşilor din mahalale, care adesea râdeau zgomotos când „tânărul preot” folosea cuvinte dialectale. Carol însă ştia că umilirile ajută la însuşirea umilinţei, temelia unei autentice desăvârşiri.

Datorită atitudinii şi activităţii lui, Roma a devenit din nou „oraşul sfânt” al creştinătăţii, curtea papală a început să impună respect pelerinilor, viaţa religioasă a mulţimilor şi-a recăpătat vigoarea şi elanul. Pentru aceasta, urmaşul lui Pius al IV-lea a fost adânc întristat când Carol şi-a dat demisia din funcţia de Cancelar şi a rugat să fie lăsat să plece la Milano.

Arhiepiscopia de Milano, date fiind conflictele politice, nu mai văzuse un Episcop de multă vreme. Bisericile ajunseseră în paragină; la sate, multe erau transformate în arii de treierat ori săli de dans; existau copii şi tineri care nu ştiau nici Tatal nostru; milanezii se aşteptau la mustrări aspre, dar spre mirarea lor, l-au văzut pe temutul şi hotărâtul Boromeu plângând, copleşit de durere, în faţa altarului principal aI Domului.

Carol Boromeu a început opera de refacere chiar din propria locuinţă. Palatul Arhiepiscopal a fost transformat într-un fel de mănăstire săracă şi tăcută, unde întâietatea era acordată credincioşilor de rând, săracilor, orfanilor. Pentru refacerea vieţii preoţeşti a întemeiat mai multe seminarii, pe care le supraveghea personal; aproape în fiecare an aduna pe toţi Episcopii şi preoţii Diecezei în Sinoade diecezane, ce s-au transformat în tot atâtea trepte de înălţare a pregătirii şi demnităţii clerului.

Măsurile Iuate de el nu au fost acceptate de toţi cu plăcere. Canonicii bisericii „Santa Maria de la Scala” au folosit oameni înarmaţi spre a-l împiedica să intre în biserică şi au ajuns chiar să pună la cale asasinarea Arhiepiscopului, pe când se afla în capela lui. Atentatul a eşuat, Sfântul Carol fiind doar rănit. El l-a iertat pe atentator, dar a desfiinţat mănăstirea „Santa Maria de la Scala”, sechestrându-i averile şi dăruindu-le săracilor şi operelor diecezane.

A vizitat personal toate parohiile diecezei, până la cele mai îndepărtate, dintre stâncile aspre ale Alpilor; îşi purta singur ulciorul cu lapte şi castanele cu care se hrănea în aceste călătorii. Când ajungea într-o localitate, intra tăcut în scaunul de spovadă, ca un simplu preot din vecinătate; ajuta pe preoţii din sate în cele mai obişnuite slujiri preoteşti, ca un vicar, sau un coleg prieten; în felul acesta a redat credincioşilor şi preoţilor încrederea în Păstorul cel Mare.

Când asupra regiunii Milano s-a bătut ciuma neagră (1576-1578), Carol Boromeu a arătat întreaga măsură a dragostei şi energiei sale. Deoarece guvernatorul spaniol şi autorităţile au părăsit oraşul, el a luat în mâini frânele autorităţii bisericeşti şi civile şi a chemat pe preoţi şi pe toţi cei de bună voinţă la luptă cu îngrozitorul flagel. Lăsând palatul arhiepiscopal complet gol, a organizat şi a înzestrat şase spitale; a pus să fie tăiate toate perdelele şi tapetele pentru a îmbrăca copiii orfani; mergea personal prin case adunând trupurile celor morţi şi ajutând la îngroparea lor; zilnic făcea cu cei mai în putere o procesiune de penitenţă, mergând desculţ şi cu crucea pe spate în fruntea lor; 10 luni nu a mâncat decât pâine şi apă.

În tot acest timp, ochii lui erau îndreptaţi spre Isus Răstignit, pe care îl vedea suferind şi murind în nenumăraţii fii sufleteşti ai săi. Valul negru al morţii a dus cu el 17.000 de credincioşi şi 130 de preoţi. Carol Boromeu a rămas în viaţă, pentru ca să cunoască lovituri grele din partea guvernatorului spaniol, reîntors în Milano după ciumă; Sfântul Părinte Papa l-a apărat. Pentru Biserica din Milano şi pentru păstorul ei a început o perioadă binecuvântată de linişte şi progres spiritual.

Simţind că i se apropie sfârşitul, s-a dus încă o dată în Arona natală, şi cu emoţie s-a rugat la cele 14 staţiuni ale Drumului Crucii ce urcă pe muntele Varallo. S-a întors de aici cuprins de febră, şi în ziua de 3 noiembrie 1584, la vârsta de numai 46 de ani, sufletul său mare a părăsit pămîntul pe care cu drag a muncit şi a suferit pentru Mântuitorul Cristos. Peste douăzeci şi şase de ani, la 1 noiembrie 1610, Papa Paul al V-lea l-a ridicat la cinstea sfintelor altare.

Prenumele Carol provine din numele comun vechi germanic Karl, cu înţelesul de: om, om din popor, om liber. Cuvântul Karl este o dezvoltare îndepărtată a rădăcinii indo-europene ger-, din care a provenit şi cuvântul grec: geron = bătrîn (vezi gerontologie).

La început, „Carol” era supranumele maestrului palatului la curtea regilor franci; apoi a devenit nume propriu, purtat cu strălucire de Carol cel Mare (742-814). Astăzi este unul dintre cele mai răspândite prenume în ţinuturile de limbă germană. Există şi o formă feminină: Carola, cu diminutivul Carolina şi Charlota. La aceste prenume, se pot alătura, ca înţeles, şi numele româneşti Craiu, Crăiţu, Chirai, Chirali, Craia, Crăiţa.

(Vieţile Sfinţilor)

Abonează-te acum Online!
Baby Trend
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.