Sfânta şi Marea Vineri

Asculta acest articol

Sfânta şi Marea Vineri este o zi aliturgică , în care, conform Sinaxarului, se prăznuiesc sfintele, mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului. Este o zi de reculegere, de meditare la Patima şi Moartea Domnului, la scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa şi înainte de toate Crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi.

Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător care a fost răstignit împreună cu El.

Este o zi pe care credincioşii o cinstesc cu rugăciuni şi imne deosebit de frumoase.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică în care nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii.

Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfânntului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentr înmormântare.

Seara are loc Denia Prohodului Domnului şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf. Este o procesiune de înmormântare. Epitaful pe care îl poartă preoţii ajutaţi de credincioşi simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne până la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

Despre semnificaţia acestei zile ne vorbeşte părintele protopop, Ioan Socolan. “Vinerea Mare începe cu o rânduială specială, a ceasurilor împărăteşti de dimineaţă.  Seara are loc o slujbă deosebită, Prohodul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este o slujbă cutremurătoare în care deja Hristos fiind răstignit îl prohodim prin cântările, prin prohodul care se face în rânduiala acestei slujbe. (…) La urmă se face înconjurul bisericii, iar pe urmă cu epitaful în faţă, toţi credincioşii trec pe sub el, ceea ce înseamnă că  au participat la punerea în mormânt a Mântuitorului nostru Iisus Hristos”

Celelalte zile aliturgice din anul bisericesc sunt lunea şi marţea din prima săptămână a Postului Mare, miercurea şi vinerea din Săptămâna Brânzei şi vinerea dinaintea Crăciunului şi a Bobotezei, atunci când aceste praznice cad duminica sau lunea.

La Ierusalim, pelerinii refac Drumul Crucii pe Via dolorosa, stradadin Ierusalimul vechi, pe unde se crede că Hristos a mers cu crucea în spate de la Pretoriu (sediul Guvernatorului roman) până la locul răstignirii.