20.10.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Crăciun, Lorand Turos, Ovidiu Mureşan . Titlul emisiunii: Războiul în PSD continuă. (reluare) 01.50 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 03.00 Cultură 03.45 Cultură, grupuri de acţiune locală. 04.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 05.40 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Primi secretari şi relaţiile lor cu miliţia. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.15 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţa. 10.20 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Tiberiu Vălean, Florin Hagău. Titlul emisiunii: Familia, celula de bază a societăţii. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Crăciun, Lorand Turos, Ovidiu Mureşan . Titlul emisiunii: Războiul în PSD continuă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Cultură – Lansare de carte „Flăcări” de Dariu Pop la Casa Ferenţiu 14.40 Teleshopping 14.50 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 16.20 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Primi secretari şi relaţiile lor cu miliţia. 17.15 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan, invitaţi: Florin Mulcuţan. Titlul emisiunii: Se înscrie istorie in bocul sătmărean. 18.15 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Roman Janos. Titlul emisiunii:Rolul vârstnicilor în viaţa Bisericii. 19.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Ce trebuie să ştim despre gripă. 20.00 Cultură – Lansare de carte „Flăcări” de Dariu Pop la Casa Ferenţiu 21.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Andreea Selmentii. 22.00 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 23.30 Cultură – Talk Show 21.10.2018 00.40 Stand-up 01.50 Sport- meci de fotbal 03.25 Cultură – 10x10 Născut în România 05.00 Cultură, cu Vera Pop,invitat:Vari Vasile. Titlul emisiuni: O familie de artişti. 05.20 Cultură Fior di Szatmari 06.30 Gimnastica de dimineaţă. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă. 09.40 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Roman Janos. Titlul emisiunii:Rolul vârstnicilor în viaţa Bisericii. 10.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Ce trebuie să ştim despre gripă. 11.45 Teleshopping 12.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Iulian Budău. Titlul emisiunii: Realitatea şi rovocările familiilor. 13.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Stelian Pop. Titlul emisiuni: Stelian Pop – raport la 13.500 de zile. 14.00 Teleshopping 14.20 Cultură – Lansare de carte „Flăcări” de Dariu Pop la Casa Ferenţiu 15.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Andreea Selmentii. 16.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Participarea voluntarilor sătmăreni la Ziua de Curăţenie Naţională 17.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan, invitaţi: Florin Mulcuţan. Titlul emisiunii: Se înscrie istorie in bocul sătmărean. 18.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 19.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Primi secretari şi relaţiile lor cu miliţia. 20.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Stelian Pop. Titlul emisiuni: Stelian Pop – raport la 13.500 de zile. 21.00 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 22.00 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 22.10.2018 00.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 00.50 Cultură – 10x10 Născut în România 02.30 Sport-meci de fotbal 04.00 Cultură – Lansare de carte „Flăcări” de Dariu Pop la Casa Ferenţiu 05.25 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Andreea Selmentii. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Roman Janos. Titlul emisiunii:Rolul vârstnicilor în viaţa Bisericii. 10.20 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Lidia Tămaş. Titlul emisiunii: Ce trebuie să ştim despre gripă. 11.40 Teleshopping 12.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Tiberiu Vălean, Florin Hagău. Titlul emisiunii: Familia, celula de bază a societăţii. 13.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Stelian Pop. Titlul emisiuni: Stelian Pop – raport la 13.500 de zile. 14.05 Teleshopping 14.20 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 15.25 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Primi secretari şi relaţiile lor cu miliţia. 16.15 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Andreea Selmentii. 17.20 Cultură – Lansare de carte „Flăcări” de Dariu Pop la Casa Ferenţiu 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Panoramic Sportiv 23.00 Audienţe în direct

Sfânta Cecilia (sec. III ?) – fecioară şi martiră

Scris de Eva Laczko, 22 noiembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Sfanta Cecilia

Sfanta Cecilia

Întreaga Biserică creştină, şi mai ales Biserica din Roma, păstrează un cult deosebit pentru Sfânta Cecilia, o tânără fecioară şi martiră, din primele veacuri ale creştinătăţii.

Numele ei este pomenit zilnic în rugăciunea liturgică romană, împreună cu ale tinerelor martire Agata, Lucia, Agnesa şi Anastasia; numeroase coruri, orchestre, formaţiuni muzicale de orice categorie, sunt puse sub patronajul ei, fiind considerată patroana muzicii sacre şi a tuturor cântăreţilor; Sfintei Cecilia îi este dedicată una dintre bazilicile vechi ale Romei, Santa Cecilia in Transtevere, bazilică ridicată în veacul al V-lea, pe ruinele palatului nobilei familii romane a Ceciliilor.

Cu toate aceste expresii de veneraţie, documentele scrise referitoare la viaţa şi moartea tinerei martire cuprind unele confuzii şi neclarităţi, astfel încât, pe baza lor, nu se pot stabili cu precizie datele biografice. Este sigur faptul că în jurul anului 230, sub împăratul Alexandru Sever (222-235), a fost martirizată o tânără romană din familia ilustră a Ceciliilor.

La anul 821 s-a descoperit în catacombele Sf. Calist o criptă conţinând corpul unei tinere cu numele Cecilia şi o mare parte dintr-un veşmânt ţesut cu fire de aur; poziţia osemintelor arăta că iniţial corpul a fost aşezat pe partea dreaptă, cu mâinile în jos, pe lângă corp, având întinse trei degete de la mâna dreaptă şi arătătorul de la mâna stângă; capul era întors cu faţa spre spate, semn că respectiva persoană fusese decapitată.

Din ordinul Papei, relicvele au fost lăsate în poziţia lor, aşezate într-o raclă de chiparos şi transportate în bazilica Santa Cecilia in Transtevere. Racla a fost redeschisă în anul 1599 şi s-a verificat exactitatea celor relatate în documentele din veacul al IX-lea. Sculptorul Ştefano Maderno (1571-1636}, care a luat cunoştinţă de această „recunoaştere”, a săpat în marmoră chipul Sfintei Cecilia, înzestrând bazilica şi arta religioasă cu o statuie devenită celebră.

Passio Sanctae Ceciliae ne arată că Cecilia era o tânără patriciană romană foarte cultivată, dintr-o familie ai cărei strămoşi iluştri intraseră în istoria Romei. Luând cunoştinţă de credinţa creştină, a cerut să fie botezată şi atât de mult s-a îndrăgostit de Cristos încât a făcut un vot de virginitate pentru toată viaţa. Deseori se ducea la catacombele din Via Appia, pentru a lua parte la slujba celebrată de Papa Urban; pe drum, în calea ei veneau o mulţime de săraci care îi cunoşteau generozitatea.

Deoarece părinţii, potrivit obiceiului de atunci, au logodit-o cu nobilul Valerian, în noaptea nunţii, pe când instrumentele muzicale răsunau in cântările vesele ale petrecerii, inima Ceciliei înălţa imnuri de laudă şi rugăciuni către atotputernicul. Plină de încredere în ajutorul ceresc, se retrage cu Valerian în camera lor şi îi spune: „O prea dulce şi prea iubitor tânăr, O dulcissime et amantissime juvenis, eu am o taină mare pe care ţi-o voi descoperi dacă-mi juri că o vei păstra cu fidelitate”.

Valerian şi-a dat cuvântul. Atunci, mireasa lui iubită îi vorbeşte despre Cristos şi despre legământul pe care l-a făcut, îndemnându-l să primească şi el învăţăturile şi promisiunile Mirelui Ceresc. Valerian, mişcat şi transformat de puterea harului divin, îmbrăţişează cu bucurie idealul propus de Cecilia, cere să fie botezat şi devine un înflăcărat apostol al credinţei printre tinerii romani. Primul îl urmează fratele său Tiburţiu.

La vestea numeroaselor convertiri, prefectul Almachius, rămas autoritate supremă în oraş deoarece Împăratul era plecat, îi cheamă înaintea sa pe cei doi fraţi, cărora, după multe ameninţări le spune: „Aşadar, toată lumea este în greşeală, numai tu şi cu fratele tău cunoaşteţi pe adevăratul Dumnezeu!” Valerian răspunde: „Să ştii că în imperiu sunt nenumăraţi creştini. Tu zici că sunt puţini, dar voi sunteţi ca nişte corăbii sfărâmate, ce vor fi aruncate la mal şi arse în foc”. Când prefectul porunceşte să fie biciuit, el exclamă: „Iată ora pe care am aşteptat-o cu nerăbdare. Iată clipa care pentru mine este mai dulce decât petrecerile lumii”.

Valerian şi Tiburţiu au fost decapitaţi, şi Cecilia a înmormântat trupurile lor în catacombele lui Pretextat. În cele din urmă, Almachius o aduce şi pe Cecilia în faţa tribunalului, încercând să o abată de la credinţă prin promisiuni şi ameninţări. „Nu ştii că am drept de viaţă şi de moarte asupra ta?” îi spune el; tânăra patriciană răspunde: „Nu este adevărat, deoarece tu poţi să mă omori, dar nu poţi să-mi dai viaţă”. Fiindu-i teamă să nu provoace nemulţumiri în rândul nobilimii, a închis-o pe Cecilia într-o cameră de baie, cu speranţa că se va asfixia.

Deoarece după trei zile era încă în viaţă, a trimis călăul să-i taie capul; acesta, impresionat de nobleţea şi bunătatea tinerei Cecilia, a lovit de trei ori cu sabia, maximum cât permitea legea, fără ca totuşi să o omoare definitiv. Creştinii au găsit-o căzută la pământ într-un lac de sânge; la cuvintele lor de încurajare, ca o mărturie de credinţă, ea întinde trei degete de la mâna dreaptă şi arătătorul de la mâna stângă, exprimând astfel credinţa în Sfânta Treime, un singur Dumnezeu în trei persoane. Înainte de a-şi da ultima suflare, Dumnezeu i-a împlinit dorinţa de a-l avea la capul ei pe Papa Urban.

Passio Sanctae Ceciliae cuprinde următorul pasaj: „În timp ce instrumentele muzicale intonau cântecele de nuntă, Cecilia cânta în inima ei un imn de iubire lui Isus, adevăratul ei mire”. O traducere greşită a acestui pasaj a luat forma: „Cu instrumente muzicale, Cecilia cânta un imn de iubire…”, şi astfel Sfânta Cecilia a devenit patroana cântăreţilor. Greşeala este doar de formă, deoarece în realitate, prin viaţa şi moartea ei, Cecilia a făcut să răsune în lume o sublimă cântare a inimii curate.

O interpretare populară presupune că numele de Cecilia provine din cuvântul latinesc caecus = orb; în realitate, este transformarea unui foarte vechi nume etrusc: Caecina, şi a fost purtat de multe familii romane, sub forma Caecilius sau Caecilia. Mai târziu a apărut şi forma masculină Cecilianus. Cultul Sfintei Cecilia a făcut ca acest nume să fie foarte des folosit de creştini, purtând cu el parfumul unei vieţi cereşti.

(Vieţile Sfinţilor)

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.