Asculta acest articolMai degrabă în conferințe de presă decât dezbateri, în locul confruntării directe candidații prezidențiali s-au prezentat în fața opiniei publice răspunzând la întrebări mai mult sau mai puțin dificile.
Candidatul PNL s-a întâlnit cu reprezentanți mass-media la Biblioteca Centrală Universitară, iar candidatul PSD a organizat o conferință de presă la Palatul Parlamentului. Confruntarea nu s-a ridicat la înălțimea și duritatea unui meci în ring. Poate este spre binele ambilor competitori.
Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă sunt atât de diferiți încât o confruntare directă poate să găsească punctele forte și punctele slabe ale fiecăruia și astfel să conducă la alte rezultate decât cele deja cunoscute de aproape fiecare votant. Fiecare candidat are drumul lui, stilul lui, modul lui de raportare la rolul și rostul unui președinte al României.
Diferența dintre actualii candidați este dată și de modul în care fiecare a fost desemnat candidat prezidențial.
Klaus Iohannis a fost invitat să candideze la președinție în urma notorietății câștigate ca primar al unui municipiu. După fuziunea PNL-PDL, noua formațiune, “marele PNL”, a căutat un personaj capabil să-i țină piept candidatului PSD. Foarte bine plasat în sondaje, Victor Ponta avea prima șansă la alegerile prezidențiale din 2014. De altfel, candidatul PSD a obținut în turul întâi 40,44% din voturi, iar candidatul PNL doar 30,37%. Diferența de voturi a fost de aproximativ un milion. În 2019 diferența a crescut cu aproape 1,5 milioane voturi, numai că invers, în favoarea candidatului PNL.
Victoria zdrobitoare a lui Klaus Iohannis în fața lui Victor Ponta a demonstrat că desemnarea lui ca prezidențiabil PNL a fost o alegere bună.
Cum a fost desemnat candidatul prezidențial PSD cinci ani mai târziu? Cvasinecunoscută ca europarlamentar, Viorica Dăncilă a fost luată de Liviu Dragnea de la Bruxelles și instalată în funcția de prim ministru. Criteriul? Era o persoană neconflictuală. Condamnarea lui Dragnea a prins-o pe Viorica Dăncilă în funcția de premier. De aici până la funcția supremă în PSD nu a fost decât un pas. Conform unei tradiții, în PSD liderul partidului este automat candidatul prezidențial.
Tradiția este tradiție, dar Viorica Dăncilă a fost contestată chiar în interiorul PSD. După lupte interne, gruparea Dăncilă a învins și astfel a ajuns candidatul PSD la prezidențiale. Acestea sunt datele ascensiunii celor doi candidați care se confruntă în turul doi.
Încă de la desemnare întregul partid știa că Dăncilă nu avea absolut nicio șansă să ajungă președintele României. Cei mai apropiați colaboratori erau și sunt conștienți că persoana nu are anvergura unui șef de stat. Nu pentru că, deși este inginer de profesie, nu știe formula prin care se calculează aria unui cerc. Sunt multe calități care îi lipsesc, pe care ambiția nu le poate suplini.
Nu le-ar fi putut suplini nici o confruntare directă, dar de dragul spectacolului poporul dorea să-i vadă pe cei doi competitori față în față.
Departe unul de celălalt, fiecare cu alt grup de ziariști în față, se înțelege că ambele dezbateri au fost mai mult plictisitoare decât interesante. Nu s-a spus nimic din ce nu se știa.
La “dezbaterea” lui Iohannis mai degrabă au ieșit prost jurnaliștii desemnați să-i pună întrebări. Timorați, jurnaliștii i-au pus întrebări președintelui Iohannis, nu candidatului Iohannis.
La “dezbaterea” organizată de Viorica Dăncilă jurnaliștii păreau să fie ceva mai liberi în exprimare, dar până la urmă întrebările i-au fost adresate fostului prim ministru, nu unui posibil președinte al României.
Și cu asta s-a încheiat un capitol din campania electorală prezidențială, turul doi.
