Image 1
Image 2

Scriitorul Felician Pop şi-a lansat o carte tratând tema relaţiilor româno-maghiare

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Într-o sală arhiplină, joi, 14 noiembrie, la Casa Meşteşugarilor din Satu Mare, a fost lansată cartea scrisă de dr. Felician Pop, intitulată ”Imaginea românilor în operele scriitorilor maghiari”, apărută la Editura Limes. Au participat scriitori, prelaţi, profesori, primari, jurnalişti, numeroşi iubitori de cultură de felurite alte profesii.


Subiectul ales de Felician Pop, pe lângă faptul că reprezintă o noutate, este unul incitant, dar şi extrem de sensibil pentru cele două comunităţi. În fapt, ”empatia” este termenul cheie, chintesenţa volumului semnat de Felician Pop, o versiune adaptată pentru public a disertaţiei sale de doctorat.
Despre lucrare şi despre perspectiva de abordare a temei au vorbit Kereskényi Sándor (având totodată şi rolul de moderator), Elek György, jurnalist, Loredana Ştirbu, scriitoare, Teodor Curpaş, profesor şi publicist, Robert Laszlo, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare.
Mai mulţi participanţi au comentat şi au inerpretat mesajul lucrării. Astfel, exprimând o perspectivă istorică a evenimentelor, Kereskényi Sándor a spus despre autor că este un om cu mare empatie şi îl impresionează cunoaşterea mentalităţii maghiare după şocul Trianonului. În opinia lui Elek György, autorul cunoaşte bine limba maghiară şi face mult pentru cunoaşterea reciprocă a culturii celor două comunităţi. Dând o bună apreciere autorului cărţii, care nu se bazează pe bibliografie, ci pe efort propriu de sinteză, Teodor Curpaş a remarcat că, de regulă, scriitorii maghiari îi văd pe români diversificat. După Loredana Ştirbu, scriitorii maghiari au văzut pozitiv imaginea românilor, şi asta rezultă cu prisosinţă din lucrarea lui Felician Pop, vorbitor de română şi maghiară, cât şi traducător. Robert Laszlo consideră că lucrarea reprezintă un demers de pionierat, primul demers imagologic de acest gen din literatura română, iar subiectul acestei cărţi este extrem de incitant. Au mai luat cuvântul Ioan Belbe, care a recitat două poezii, şi Ioan Tipu Sălăjanu, care a citit două epigrame.
Ca o oglindă vie şi concretă a obiceiurilor românilor şi ungurilor de pe meleagurile noastre, comentariile privind lansarea volumului au alternat cu momente cultural-artistice susţinute de Ansamblul Folcloric ”Doruri Sătmărene” şi de Szatmár Megyei Szamoshát Néptancegyüttes ai căror membri au prezentat frumoase dansuri specifice fiecărei etnii, după care tânărul Adrian Lupescu a interpretat două cântece folk, dintre care unul de caustică satiră politică.
În final, după ce a vorbit despre copilăria sa într-un mediu multicultural, despre travaliul pe care l-a presupus elaborarea lucrării de-a lungul a 7 ani, Felician Pop a pledat pentru o bună înţelegere între români şi maghiari, relatând despre împrejurările în care a învăţat limba maghiară trăind într-un mediu bilingv. Scriitorul nu a trecut sub tăcere nici fricţiunile dintre cele două etnii de-a lungul anilor, acestea nefiind conduse de politicieni ”înţelepţi ca în Republica lui Platon”, şi a reliefat învăţămintele care se trag din istoria relaţiilor româno-maghiare. Relatarea sa s-a desfăşurat sub semnul unui permanent şi delicat echilibru între perspectivele fiecăreia dintre cele două etnii, înţelegând şi acceptând atât sentimentele şi mentalităţilor românilor cât şi ale maghiarilor. Cu o inspirată metaforă, autorul a propus o relaţie de respect reciproc, în beneficiul ambelor părţi: ”Suntem noi românii o insulă latină, dar în acelaşi timp şi ungurii formează o insulă, deci putem forma oricând un arhipelag. Împreună putem face mult, în primul rând în domeniul culturii”, a conchis Felician Pop.
Lansarea volumului a fost organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Judeţean Satu Mare şi în parteneriat cu Cenaclul Cronograf şi Asociaţia Scriitorilor de Nord-Vest.

1 comentariu

  1. Ca de obicei in astfel de situatii se bate apa in piua si nu se spun lucrurilor pe nume: ce cauta minoritatile ntionale in politica? Cine vrea sa faca politica sa mearga la liberali, la pesedisti sau unde vor, dar NU ca formatiuni etnice cre n-au corespondent in Europa secolului 21. Ce cauta UDMR in Parlament, ce cauta cele 17 formatiuni etnice in Parlament?
    E normal sa protejam drepturile minoritatilor nationale, sint adevarate comori ale Romaniei, dar sa le protejam cultural si identitar, NU in politica.
    Trebuie modificat prin lege pragul electoral la 7 % si trebuie desfiintate cele 17 posturi pentru minoritati din Camera Deputatilor, care oricum nu-si fac treaba si sint folosite numai pentru negocieri politice care n-au legatura cu scopul prezentei lor in Parlament.

Lasă un răspuns

Connect with