Asculta acest articol
BNR a redus dobânda de politică monetară la 1,5%, de la 1,75%, fiind a treia reducere din acest an după alte două tăieri, în mai și în martie, când dobânda era de 2,5 procente. Analistul economic Iancu Guda spune că intenția principală a Băncii centrale este să sprijine finanțarea economiei și stimularea creditării pentru investiții și consum.
Decizia BNR de miercuri de a reduce dobânda sa de politică monetară a făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, să coboare joi de la 2,15 la 2,05%, un nivel mai mic fiind înregistrat în 9 februarie 2018. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 2,24 la 2,13%, o valoare apropiată înregistrându-se la începutul lui ianuarie 2018, iar cel la 12 luni a alunecat de la 2,34 la 2,19%.
Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al guvernatorului BNR spune că „băncile din iunie reduc treptat ratele la creditele noi și datorită intervențiilor BNR, care asigură lichiditate fiecărei bănci la nivel optim, băncile au fost stimulate să nu reducă dobânzile la depozite”.
Tot Vasilescu a ținut să anunțe că BNR este în situația de a avea cea mai mare rezervă din întreaga sa istorie de 140 de ani. A adunat rezerve monetare de 36 de miliarde de lei, rezerve în aur de aproape 6 miliarde și iată că un total de 41,8 miliarde situează această rezervă în acest an pe un record istoric.
Banca centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru lei și valută, precum și continuarea operațiunilor repo precum și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară. BNR mai spune că economia globală și cea locală au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricțiilor de mișcare. Rămâne însă la niveluri mult inferioare celor de dinaintea pandemiei.
„Nu va avea un impact decisiv în stimularea creditării o scădere cu 0,25% a dobânzii de politică monetară, dar cu adevărat puternic este mesajul acela de continuare de operațiuni repo și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, ceea ce Banca Națională a început să facă de la începutul acestei pandemii fără precedent în istoria noastră, cel puțin în ultimii 10 ani. Aceasta se întâmplă prin tranzacții de injectare de lichiditate de care statul are nevoie pentru a finanța deficitul și cheltuielile ocazionate de această pandemie – a spus Iancu Guda.
Scăderea marginală a dobânzii de politică monetară trebuie analizată mai degrabă în contextul scăderii presiunilor inflaționiste. Asta pentru că avem o ieftinire a combustibilului față de anul trecut, o cerere diminuată în contextul pandemiei, creșterii șomajului și scăderii salariului în sectorul privat cel puțin”.
Cristian Popa, CFA, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a subliniat ca ratele reale ale dobânzilor sunt deja negative. Practic, ratele nominale sunt mai mari decât inflaţia. “Ne dorim reducerea costurilor pentru economia reală – a spus el, la evenimentul “Pulsul Pieţei Financiare”.
Fii primul care comentează