Satu Mare: Zeci de foşti primari aşteaptă pensiile speciale  

Asculta acest articol

Situaţia financiară precară a României, dă de înţeles românilor că, în actualele condiţii, este greu de vorbit despre majorări de venituri, indiferent că ar fi vorba despre cele salariale şi/sau pensii.

Cu toate restricţiile care ar fi impuse de autorităţile româneşti, la sugestia sau poate, la dispoziţia autorităţilor europene, iată că se apropie de scadenţă un document adoptat în urmă cu doi ani, încă pe vremea când la “butoane” se afla Guvernul Dăncilă şi amânat în ceea ce priveşte aplicarea.

Este vorba despre pensiile speciale ale aleșilor locali, care au un impact anual de aproximativ 600 de milioane de lei asupra bugetului de stat, dacă nu chiar mai mult, conform unor informaţii ajunse în spaţiul public din surse ale Ministerului Finanțelor.

Doi ani la rând, aplicarea legii a fost amânată

Guvernele PNL de până acum au avut grijă ca aplicarea acestui act normativ să fie amânat de două ori, ceea ce a făcut să nu se aloce bani pentru anii 2020 şi 2021. Actul normativ fiind adoptat de un guvern PSD, era considerat ca fiind unul populist.

Până la luarea unei decizii, indiferent dacă se decide prorogarea aplicării, sau introducerea în plată, scadenţa este aproape. În lipsa unei decizii imediate, actul normativ despre care facem vorbire, trebuie inclus în Bugetului anului 2022.

Potrivit unor oficiali, Ministerul Finanțelor spune că nu știe dacă pensiile edililor vor intra sau nu în plată anul viitor.

Şir de prorogări şi cuantumul acestei pensii speciale

Pensiile speciale pentru primari, viceprimari, șefii de consilii județene sau vicepreședinți ai acestora au fost adoptate în 2019 de Cabinetul Vioricăi Dăncilă, prin ordonanță de urgență.

Acestea urmau să se aplice de la 1 ianuarie 2020. Totuși, la final de 2019, Parlamentul a adoptat prorogarea, adică amânarea intrării în vigoare a pensiilor speciale pentru primari, printr-un amendament al USR.
Indemnizaţia lunară a aleșilor locali se calculează înmulțind 0,4% din venitul lunar cu numărul de luni de mandat, dar nu mai mult de 144 de luni (12 ani, 3 mandate – n.r.). Raportarea se face la salariul primarului actual.

Cel mai puțin ar urma să primească primarii de comune, unde salariile edililor sunt mai mici, astfel că indemnizația depășește cu puțin 1.000 de lei pentru edilii cu un singur mandat.

Pare deosebit de greu de susţinut implementarea acestui act normativ adoptat cu doi ani în urmă, dar apoi prorogată palicarea, în condițiile în care țara noastră s-a angajat să reducă deficitul bugetar de la nivelul actual de 7,13% la sub 3% în 2024.

Conform Finanțelor, impactul bugetar al intrării în vigoare este de 600 de milioane de lei pe an. Ministerul Finanțelor este cel care trebuie să întocmească proiectul de buget pe anul 2022.

Întrebat dacă susține punerea în aplicare a proiectului de lege, Ministerul Dezvoltării a răspuns că „informaţiile solicitate nu au putut fi identificate şi expediate în termenul iniţial de 10 zile” și că are nevoie de 30 de zile.
Socotelile estimative arată că pentru un mandat de primar, în funcţie de gradul unităţii administrativ teritoriale, această indemnizaţie/supliment la pensie ar putea fi cuprinsă între 1.000 şi 1.600 de lei pentru un mandat şi de maximum 5.000 de lei pentru trei sau mai multe mandate.

De ordinul zecilor ar fi beneficiarii acestui act normativ şi la nivel de judeţ

Enumerăm câțiva dintre edilii care ar putea beneficia de această lege: Szakacs Emeric – Ardud; Ioan Sebesi  – Livada; Gereb Nicolae – Acâş; Mihai Apan – Apa; Hotcas Pop – Cămărzana; Ioan Todoran – Căuaş; Gheorghe Copil, Vasile Surd – Călineşti-Oaş; Florinel Andreica – Crucişor (primar timp de 26 de ani!); Domokos Alexandru – Culciu;  Bartha Iosif – Doba; Heinrich Mihai – Foieni; Incze Ludovic – Halmeu; Lengyel Ştefan – Lazuri; Ludroczki Alexandru – Oraşu Nou; Maria Nagy – Petreşti; Nagy Iosif – Păuleşti; Temphli Mihai – Pir; Vasile Lang – Pomi; Kovaciu Iosif – Sanislău; Ioan Sava – Socond; Grigore Sabadoş – Tarna Mare; Teofil Mădăras – Terebești; Ioan Ciupac, Chirilă Gherman, Ioan Zimbru – Turţ; Mellau Iosif – Urziceni; Borlan Traian, Florica Bogdan – Valea Vinului; Vasile Corodan – Vama (primar cu 5 mandate); Vetiş – Ilyes Iuliu; Papp Iosif – Viile Satu Mare.

Cu siguranţă am uitat din enumerare o serie de viceprimari mai ales, din perioada la care se face referire, dar ne cerem scuze anticipat.

Situaţia indemnizaţilor este mai simplă în cazul Consiliului Judeţean Satu Mare, acolo unde câteva mandate la rând a fost preşedinte Szabo Ştefan (trei mandate de preşedinte şi unul de vicepreşedinte), apoi Csehi Arpad (două mandate, dar nu are vârsta de pensionare), Gheorghe Ciocan, care a fost doar câteva luni de zile, un mandat a fost preşedinte Adrian Ştef, persoană care, teoretic, ar avea şi are de parcurs mai multe mandate până la pensie, iar acum, în cel de al doilea mandat este Pataki Csaba, persoană care mai are ani mulţi până la intrarea în pensie.

Dacă acel act normativ nu va fi prorogat în zilele care urmează, începând cu 1 ianuarie a anului 2022, produce efecte.

Cu alte cuvinte, sumele necesare trebuie să fie incluse în capitolele bugetare ale anului ce vine, alături de creşterea cu 10% a pensiilor pe contributivite, cu 25% a alocaţiilor pentru copii, majorarea salariului minim cu toate implicaţiile sale mai ales în sectorul bugetar şi probabil alte promisiuni care ne scapă în acest moment.
Socotelile ce urmează să le facă finanţiştii o să confirme sau o să infirme majorările referitoare la pensii, pensii speciale, alocaţii de stat pentru copii, alte majorări.

Asta cu respectarea celor asumate de Gurvenul României, pe vremea premierului Florin Cîţu, în ceea ce priveşte cheltuielile, deficitul bugetar, ca până în anul 2024, acesta să scadă sub 3% din Produsul Intern Brut – PIB.

Angajamente ciudate a semnat guvernul şi la discutarea şi apoi depunerea Programului Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă – PNRR, pe seama unor cheltuieli şi nu numai, aspecte asupra cărora nu ne-am propus să insistăm în acest material.