Satu Mare: Şi cartofii se vor scumpi pentru că producţia a fost pe jumătate

Asculta acest articol

Cartoful se numără printre legumele cele mai des întâlnite în meniurile unei bune părţi a populaţiei. La consumul de cartofi în cantităţi mai mari recurg mai ales persoanele cu venituri modeste şi mici, asta şi ca urmare a faptului că leguma în discuţie se poate prepara în cele mai diverse feluri.

Această legumă se cultivă la sate în multe gospodării, numai că, vremea din ultimii ani, în perioadă de vară s-a dovedit potrivnică. Lipsa de precipitaţii a condus la înregistrarea de pierderi. Cartofii au fost puţini şi mărunţi. Aşa se face că mulţi locuitori de la sate au renunţat de a mai cultiva catofi, ştiind că nu le pot asigura necesarul de apă. Trendul reducerii suprafeţelor ocupate de culturile de cartofi este evidenţiat de statistici la nivelul întregii ţări.

În aceste condiţii, în care suprafeţele cultivate în România cu cartofi s-au redus considerabil, o bună parte din cartofii consumaţi de români sunt aduşi din import sau de pe piaţa comunitară, situaţia este cel puţin îngrijorătoare. Misiunea fermierilor care au investit bani, muncă şi încredere în această cultură nu a fost uşoară nici în acest an.

Perioadă de recoltare

Iată că ne aflăm în perioada de recoltare a cartofilor şi la noi în judeţul Satu Mare. Împinşi de curiozitatea gazetărească, am contactat mai mulţi fermieri care s-au specializat în timp inclusiv în cultura cartofului pentru piaţă, o legumă deosebit de pretenţioasă în ceea ce priveşte apa din sol. Cele consemnate în urma discuţiilor cu fermierii, pun populaţia în faţa unui fapt împlinit. Urmează un nou sezon în care, o bună parte a necesarului de cartofi pentru consumul românilor o să se asigure din exterior, indiferent de ţara din care vor fi aduşi. Până acum ne-am cam obişnuit cu a consuma cartofi şi mere din Polonia şi te miri de unde.

Opinii ale unor legumicultori sătmăreni

Vă prezentăm în cele ce urmează, opiniile unor legumicultori cu notorietate în judeţ şi nu numai, care pe lângă alte culturi de legume, au plantat în primăvară şi cartofi.

Emil Pălincaş, legumicultor cunoscut şi recunoscut în Halmeu, ne-a spus cu o doză de amărăciune, că anul 2021 s-a dovedit a fi potrivnic culturii de cartofi. Seceta a fost resimţită de-a lungul mai multor perioade, iar asigurarea necesarului de apă s-a dovedit imposibilă. Dacă în anii precedenţi, respectând tehnologia de cultură şi chiar soiurile plantate, cultura de cartofi s-a dovedit profitabilă în sensul că a fost depăşit acel prag de producţie de 15-17 tone la hectar, acolo unde începe acoperirea cheltuielilor şi asigurarea unei marje minime de profit, în acest an s-a ajuns la limita care a “produs” pierderi. În plin sezon de recoltat, după cum a punctat interlocutorul, preţul cartofilor a ajuns la 1 – 1,5 lei kilogramul în depozitele en gros. Este greu de previzionat cât o să coste cartoful la iarnă, mai ales că, la nivel de judeţ, cam lipsesc marile spaţii de depozitare şi păstrare, iar fermirii nu deţin depozite pentru cantităţi mai mari.

Dan Negrea, legumicultor din Pişcolt, se manifestă mulţumit de producţia de cartofi, în condiţiile anului 2021. A învăţat deja faptul că, obţinerea unor producţii bune, de calitate, cu asigurarea unui profit, presupune respectarea unor reguli, unele scrise, alte nescrise. Printre factorii care pot contribui la asigurarea ratei de profit, indiferent de cultura deţinută se numără: calitatea terenului, calitatea materialului biologic utilizat, în cazul de faţă, cartofii de sămânţă, respectarea tehnologiei culturii, priceperea legumicultorului, nu în ultimul rând, deţinerea instalaţiilor necesare pentru a contracara seceta în mod expres. Aici este vorba despre asigurarea sistemului de irigaţii.

Interlocutorul nostru s-a dovedit, aşa cum anticipam, mulţumit de producţie, care a fost cuprinsă între 20 şi 25 de tone la hectar, recoltatul fiind încă în desfăşurare. Din această producţie, aşa cu a punctat Dan Negrea, aproape 80 – 85% o reprezintă cartofii destinaţi vânzării. Diferenţa o reprezintă cartofii care vor fi depozitaţi până în primăvară, pentru a fi plantaţi. Se estimează 1 – 1, 2% din producţia la hectar ca fiind cartofi destinaţi consumului animalelor, adică, aproximativ 200 – 300 de kilograme.

În aceste condiţii se poate vorbi despre o agricultură eficientă, care acoperă costurile, o anume marjă de profit, dar şi resursele necesare pentru ca în primăvară să se poată relua ciclul de producţie, în condiţii normale.

Vasile Vraja, fermier din comuna Botiz, este sigur că în acest an, ca urmare a lipsei precipitaţiilor, dar şi a imposibilităţii realizării unui sistem de irigaţii, lucrează cu pierderi. Recoltatul este în defăşurare, dar producţiile estimate se vor situa în final la jumătatea celor care pot aduce acoperirea cheltuielilor. Fermierul estimează producţii cuprinse între 6 şi 10 tone la hectar, fără a putea vorbi în acest moment despre o medie. În acest moment, fermierul vinde cartofii la 1-1,2 lei kilogramul în câmp, iar în depozitele en gros, cartofii se vând la 1 – 1,5 lei kilogramul. Seceta a afectat foarte mult cultura cartofului. Majoritatea cultivatorilor de cartofi din judeţ sunt obligaţi fie să vândă producţia imediat după recoltare, fapt ce se dovedeşte contraproductiv, fie să închirieze spaţii de depozitare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare, care în final vor fi suportate de către consumatori.

Nu ne-am propus să facem un sondaj de genul celor de mai sus în gospodăriile populaţiei, care se încăpăţânează să cultive cartofi pentru consumul familiei. Situaţia este similară cu cea descrisă mai sus, fapt confirmat de o serie de legumicultori de hobby. Pe suprafeţe mai mici, este normal, pierderile sunt proporţionale, ba chiar nu se socotesc în bugetul familiei ca pierderi. Totul se pune pe seama vremii potrivnice şi în acest an.