Satu Mare nu ştie să-şi exploateze resursele turistice existente, la fel ca multe alte judeţe din România

Asculta acest articol

Conform unei statistici efectuate anul trecut, în primul semestru, analiștii economici au ajuns la concluzia că România încasează din turism 2,2 miliarde de euro de la cei sosiți de peste hotare, în timp ce românii cheltuie în străinătate 3,1 miliarde.

În acest an balanța s-a mai schimbat, căci datorită voucherelor de vacanță oferite de mulți angajatori, atât în sectorul bugetar, cât și din ce în ce mai mulți și din sectorul privat, turismul intern a luat un elan semnificativ. Cum era de așteptat, nici agenții economici din domeniul turismului nu au stat cu mâinile în sân. Dacă cererea a crescut, au crescut și ei prețurile. Ca atare, turiștii cu venituri mai limitate, care nu beneficiază de acele tichete, nu și-au mai putut permite să plece în concediu sau și-au scurtat vacanța cu două-trei zile, ceea ce a atras după sine o ușoară diminuare a încasărilor din turism.

Serviciile neoficiale ascund numeroase capcane

Un alt factor care scade din nou încasările, respectiv impozitele pe care operatorii din turism le plătesc după activitățile lor, este cazarea, sau în foarte multe cazuri și masa, oferită la negru. Chiar dacă majoritatea acestor unități și servicii oferite neoficial, fără niciun act de înregistrare, ascund numeroase capcane, totuși, fiind considerabil mai ieftine, mulți turiști aleg această formă de a-și petrece vacanța. În timp ce în urmă cu doi ani un sejur de 7 zile petrecut în țară la o anumită stațiune montană începea de la 200 euro, la ora actuală același bilet, doar calculat la un sejur de 5 zile, în aceeași locație (fără îmbunătățiri), cu aceleași servicii, pentru aceeași perioadă a anului, avea un preț minim de 450 euro. Deci în mod firesc o bună parte din banii încasați prin majorarea tarifelor s-au pierdut prin faptul că cel puțin 20% dintre clienții vechi (interni) nu mai aveau posibilitatea de a face o vacanță la acestă ofertă.

Veniturile din turism au crescut datorită voucherelor

Cu toate acestea veniturile în turism au crescut, atât datorită voucherelor, cât și celor două minivacanțe din timpul anului. Doar în minivacanța de Paște, de exemplu, aproape 7.000 de turiști din țară și străinătate au vizitat Cetatea Deva, un număr comparabil cu o întreagă lună de vară.

Organizaţia Mondială a Turismului a realizat o statistică din care reiese că turismul din România se bazează în primul rând pe bogăția naturală a țării, fără să se dezvolte infrastructura. Calitatea slabă a serviciilor turistice din România se reflectă în banii cheltuiți aici de către străinii care au venit să-și petreacă vacanța la noi. România este pe locul 56 din cele 180 de ţări incluse în această evaluare. Turiştii străini care ne-au vizitat ţara, în prima jumătate a acestui an, au cheltuit la noi doar trei miliarde de dolari, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din Europa, în topul mondial.

SUA are cele mai multe încasări

Bulgaria a avut încasări de 5 miliarde de dolari, în timp ce Ungaria a încasat 7 miliarde de doari. Primele 3 țări din cele 180 sunt SUA cu 214 miliarde de dolari, Spania cu 74 de miliarde şi Franţa cu 67 de miliarde.
Statistica realizată de Organizaţia Mondială a Turismului a ţinut cont, printre altele, de calitatea infrastructurii rutiere şi portuare. Şi aici România este codașă, ocupând locul 83, întrecută de Bulgaria sau unele ţări exotice precum Gambia, Kenya şi Trinidad Tobago.

Un alt mare neajuns al turismului românesc, după cum s-a constatat, este lipsa forței de muncă în domeniu și mai ales a personalului calificat și devotat meseriei. Turiștii străini chestionați privind calitatea serviciilor de care au beneficiat afirmă că angajații din turismul românesc își fac munca din nevoie, nu din plăcere.

Aproape tot ce se referă la turismul din România se regăsește și în turismul sătmărean, dar aici am mai putea adăuga și neexploatarea corespunzătoare a resurselor naturale existente. Demn de remarcat este efortul depus de Serviciul Județean Salvamont, care prin marcarea și întreținerea traseelor turistice din Munții Oașului a mărit exponențial numărul vizitatorilor, dar ca acest lucru să aducă și venit ar fi nevoie de investiții și din partea agenților economici, precum și a administrațiilor locale din zonă. De asemenea, au fost restaurate numeroase obiective istorice și arhitecturale, dar nu a crescut numărul locurilor de cazare acolo unde solicitarea ar fi foarte mare. Este foarte slabă promovarea turismului rural și zona este aproape necunoscută dincolo de granițele județului.