Image 1
Image 2

Satu Mare: Mai puţin de 23% dintre candidaţii la alegerile locale sunt femei

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

În 2020 politica rămâne în continuare un domeniu al bărbaţilor, arată o simplă analiză a listelor de candidaţi la alegerile locale. Anul acesta la nivelul judeţului Satu Mare din totalul candidaţilor, doar 22,9% sunt femei.

Cu toate că au apărut partide noi, la alegerile locale de săptămâna aceasta situaţia nu s-a schimbat foarte mult faţă de 2016. Atât la nivel local cât şi la nivel naţional numărul femeilor candidat a rămas unul redus. Situaţia cea mai disproporţionată se întâlneşte la funcţia de primar şi de preşedinte de consiliu judeţean.
Cu 18,1% Consiliul Judeţean Satu Mare se numără printre judeţele cu cele mai puţine femei candidat la alegerile din 2020. După noi se află doar Covasna şi Olt.
În 2016, din 267.247 de candidaţi la alegerile locale, doar 57.149 (21,38%) au fost femei. Din păcate anul acesta BEC n-a publicat date privind v]rsta şi genul candidaţilor.

Consiliul Judeţean Satu Mare, printre judeţele cu cele mai puţine femei candidat

Datele adunate de noi de la organizaţiile judeţene ale partidelor politice din judeţ (cele care au înţeles să răspundă întrebărilor noastre), dar şi un studiu realizat de EFOR arată că procentul femeilor candidat la alegerile locale de anul acesta a crescut faţă de iunie 2016 doar cu unu, două procente.

Să începem cu analiza pe judeţul Satu Mare. La Consiliul Judeţean Satu Mare, Pro România are 14 femei, PSD – 8, Alianţa USR-PLUS tot 8, PNL şi UDMR, c]te 7. ALDE are 6, iar PMP doar 3 femei. Lista completă de candidaţi pentru consiliul judeţean numără 40 de candidaţi (32+8 rezerve). Chiar dacă procentul ar părea în regulă, trebuie să precizăm că mare parte din femei nu sunt pe locuri eligibile. Studiul realizat de EFOR arată că la consiliul judeţean, Satu Mare se află printre judeţele cu cele mai puţine femei pe liste. Doar 18,1% sunt femei. Satu Mare este urmat de Covasna cu 17,8% şi Olt cu 17,6%.

Nicio femeie candidat la funcţia de preşedinte CJ Satu Mare

La funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean Satu Mare partidele n-au desemnat femeie. Aşadar putem spune că femeile rămân subreprezentate în listele de vot în special atunci când este vorba de funcţii de putere reală. La Consiliul Local al municipiului Satu Mare, PSD are 11 femei, PNL – 10, UDMR – 6, Alianţa USR-PLUS – 3 femei. Când vine vorba de femeie pe listele de consilii locale de comune lucrurile stau şi mai prost. La funcţia de primar de localitate PSD are 4 candidate, iar PNL – 3. Alianţa USR-PLUS are o candidată femeie la funcţia de primar, iar Pro România şi-a desemnat o femeie pentru funcţia de primar al muncipiului Satu Mare.

Din păcate în multe situaţii o femeie se află pe mai multe liste (la consiliul judeţean şi la consiliile locale).

Satu Mare, la mijlocul clasamentului privind numărul femeilor candidat

Studiul realizat de EFOR arată că la alegerile locale, la nivelul judeţului Satu Mare, procentul candidaţilor femei la consiliul judeţean plus consiliile locale este de 22,9% şi ne situăm pe la mijlocul clasamentului.
Analiza EFOR arată că “Situaţia cea mai disproporţionată se întâlneşte la funcţia de primar, unde sub 10% sunt candidaţi femei. Poziţia de Preşedinte de Consiliu Judeţean are un procent similar. Cu alte cuvinte, funcţiile alese direct şi care dau legitimitate şi putere executivă reală rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor”. Potrivit sursei citate, la nivel naţional pentru funcţia de primar doar 9,9% sunt femei, 10,9% pentru funcţia de preşedinte de consiliu judeţean, 23,6% femei pentru consiliile locale, 23,4% pentru consiliile judeţene.

Partidele cele mai mari au cele mai puţine femei pe liste

De asemenea, analiza pe plan naţional arată că formaţiunile cele mai mari au procentele cele mai mici de femei pe liste. UDMR – 27,9%, PMP – 25,3%, PLUS – 25,1%, ALDE- 25,1%, USR- 25%, Pro România – 24,3%, PSD-19%, PNL – 18,6%. Cele mai multe femei pe listele electorale pentru consiliul local se regăsesc la Sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, precum şi în Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Braşov.

În concluzie, situaţia nu s-a schimbat semnificativ în ultimii patru ani în ce priveşte politica de cadre a partidelor.

Femeile rămân subreprezentate în listele de vot pentru alegerile locale, în special atunci când e vorba de funcţii cu putere executivă reală.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with