Satu Mare: 54 de comune şi oraşe din 65 au cedat Apaserv administrarea reţelelor de apă şi canalizare

Asculta acest articol

Cu ani în urmă, consumul de săpun şi de apă pe locuitor erau considerate la nivel european ca parametri care să caracterizeze gradulde civilizaţie aluneinaţiuni. Iată că după apariţia şi confirmarea virusului Covid-19 paradigma s-a schimbat.

Specialiştii recomandă şi pe mai departe spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun, pentru a reduce la minim contaminarea cu acest virus. Din această recomandare ar rezulta faptul că un consum mare de apă şi de săpun pot constitui o anume barieră în transmiterea virusului care a îngrozit întreg globul. Pentru a afla anumite detalii privind evoluţia consumului de apă la nivel de judeţ, înainte, în timpul şi după Starea de Urgenţă, l-am invitat în studiourile Informaţia TV pe inginerul Ioan Leitner, directorul executiv al Apaserv Satu Mare, operatorul regional de apă şi canalizare. Pe parcursul întâlnirii, directorul Leitner a menţionat faptul că, după un vârf de consum de 797,348 mii de metri cubi în luna ianuarie a anului în curs, consumul a început să scadă în lunile februarie, martie şi aprilie, până la un nivel de 537,829 mii de metri cubi.

Odată ce unii agenţi economicişi-au reluat activitatea, consumul de apă a început să crească, iar la sfârşitul lunii mai s-a înregistrat un consum de 700,542 mii de metri cubi. În aceste condiţii media lunară a anului 2020 în ceea ce priveşte consumul de apă a fost de 644,135 mii de metri cubi, faţă de perioada similar a anului 2019, când a fost de 660,752 de metri cubi. O situaţie similară celei de la apă sa înregistrat şi în cazul activităţii de canalizare.

Media consumului în județ este de 100 de litri/zi/locuitor

După cum a subliniat invitatul emisiunii, prestatorul regional Apaserv administrează sistemele de alimentare cu apă din 54 de unităţi administrativ teritoriale ale judeţului din cele 65 existente. Este vorba despre peste 200.000 de consumatori din diverse zone ale judeţului. Din păcate, aşa cum s-a pututremarca şi pe parcursul emisiunii la care facem referire, mai sunt comune în care se înregistrează probleme în ceea ce priveşte calitatea apei furnizate, dar şi calitatea serviciilor.

Dacă spre exemplu la Botiz mai multe zile la rând au fost probleme cu turbiditatea apei, fierul fiind în exces şi după spălarea conductelor de transport, la Gherţa Mare mai sunt probleme cu alimentarea în zonele mai înalte ale satului. Ioan Leitner este de părere că se impune continuarea unor investiţii în ceea ce priveşte apa, în sensul asigurării unor parametri calitativi la nivelul cerinţelor europene.

În acest scop sunt iniţiative menite a alimenta mai multe zone ale judeţului direct de la Satu Mare. În această categorie a fost menţionată comuna Botiz, dar şi Bogdand. Este o chestiune de timp până a se realiza un asemenea deziderat. Capacitate de producţie există la Satu Mare. Puţin peste jumătate – 23 în prezent, din puţurile funcţionale – 45 în prezent, asigură necesarul de apă în reşedinţa de judeţ.

Pentru zona Carei se asigură apa de la uzina de apă Doba; la Negreşti-Oaş apa este captată de la suprafaţă ş.a. O veste bună a fost prezentată în ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă a oraşului Negreşti-Oaş. După realizarea contorizării marii majorităţi a consumatorilor, se poate vorbi despre o îmbunătăţire a alimentării cu apă, atât cantitativ, cât şi calitativ. Chiar este un excedent mic de apă şi pe vreme de caniculă. Din cele prezentate de invitatul Ioan Leitner, am reţinut că media consumului de apă pe locuitor este undeva la 3 metri cubi/lună, ceea ce înseamnă aproximativ 100 de litri/zi.

Comunele sub 2.000 de locuitori nu ajung la pragul de rentabilitate

Interlocutorul a prezentat şi o analiză de ordin economic. Ioan Leitner spunea pe baza datelor statistice că aşezările cu 20.000 şi peste 20.000 de locuitori devin rentabile din punct de vedere economic. Probleme sunt mai ales în localităţile/comunele care au sub 2.000 de locuitori echivalent. Acolo eforturile sunt foarte mari pentru a putea acoperi integral cheltuielile. Logic ar fi să se majoreze preţul apei furnizate, lucru la care nu se apelează. La peste 25.000 de locuitori într-un oraş se poate vorbi despre un profit minim, care nu depăşeşte 3%. Este de remarcat faptul că în localităţile judeţului, în care există reţele de apă, anual sunt înregistrate între 1.800 şi 2.000 de racordări.

Pentru a facilita celor interesaţi accesul la acest serviciu, operatorul regional colaborează cu primăriile şi cu beneficiarii, indiferent că sunt persoane fizice şi/sau juridice. Printr-o asemenea conlucrare, apa ajunge până la limita de proprietate.

Dacă din cele de mai sus rezultă unele aspecte ce privesc creşterea calităţii serviciilor, fiind în implementare o serie de investiţii, dăm şi o veste proastă pentru consumatori. De la 1 iulie preţul apei potabile a fost ajustat cu 2,8%,rata inflaţiei pentru anul precedent.