18.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Albu, Gabriel Leş, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern fără OUG privind amnistia şi graţierea.(reluare) 01.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 02.35 Ne cheamă natura 03.20 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu. 04.20 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Daniel Frei. Titlul emisiunii: Cooperativa şi avantajele ei pentru fermieri. 05.20 Cultură, Fior de Zatmar 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona . 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Simona Niste . 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Dumitru Pop. Titlul emisiunii: Perspective de dezvoltare a comunelor din zona metropolitană. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona . 09.15 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 09.40 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 10.20 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Albu, Gabriel Leş, Claudiu Ţinca. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern fără OUG privind amnistia şi graţierea.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.30 Teleshopping 14.55 Cultură, cu Vera Pop,invitat: Vari Vasile. Titlul emisiuni: O familie de artişti. 15.20 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat: Dacian Nastai. Titlul emisiunii: Dacian Nastai a devenit antrenor cu licenţă pro. 16.15 Cultură, Fior de Zatmar 17.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Ionela Toma. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan.

Sătmăreanul George Godja a debutat în “Carmen” la Cluj

Scris de Vasile Andreica, 21 octombrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
George Godja la aplauzele de final

George Godja la aplauzele de final

Opera Română din Cluj-Napoca a organizat vineri, 13 octombrie, un spectacol special cu opera “Carmen” de Georges Bizet, în onoarea celor peste 50 de ani de carieră ai regizorului Emil Strugaru. Am ţinut să fim prezenţi din mai multe motive, cel mai important fiind un debut sătmărean în rolul solistic care deschide, practic, spectacolul.

Baritonul George Godja, absolvent al Liceului de Artă “Aurel Popp” în 2012, pregătit la canto clasic de profesorul Marius Boroş, este în anul 2 de studiu la masterat în cadrul Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca şi de anul trecut este angajat al Operei Române, primul rol mai important fiind Fiorello, valetul contelui Almaviva din “Bărbierul din Sevilla” de Rossini. Această operă s-a jucat la Cluj de mai multe ori sub bagheta dirijorală a unei alte sătmărence, Mihaela Cesa-Goje, profesoară la Academie, şi în regia aceluiaşi Emil Strugaru.

De la Morales la Don Giovanni

La debutul său în “Carmen”, George a cântat rolul sergentului Morales din garda iniţială, care predă paza pieţei din faţa fabricii de tutun brigăzii din care face parte eroul masculin principal, Don Jose. Morales participă la corul iniţial al jandarmilor şi are o scurtă arie şi un duet cu Micaela, fata promisă lui Don Jose, venită să-l caute pe acesta cu veşti de la mama sa. Ca şi în cazul rolului din “Bărbierul”, apariţia lui George Godja – deşi scurtă – dă tonul întregului spectacol. Elegant în uniformă, cu o voce caldă, plăcută şi bine strunită, uşor ironică, sătmăreanul şi-a dus cu brio la final apariţia şi a cules aplauzele publicului care a umplut sala Teatrului Naţional clujean. Care este una din cele mai frumoase săli de teatru din ţară, atât în interiorul propriu-zis cât şi în holul cu alură aristocratică, departe de kitschul ce caracterizează, de pildă, sala Operei Naţionale din Bucureşti. A fost construită în 1906 de o renumită firmă vieneză, are două nivele de balcoane şi o galerie, poate găzdui aproape 1.000 de spectatori şi la spectacolul “Carmen” din 13 octombrie a fost plină ochi.

Revenind la George Godja, acesta mai are în portofoliul său de la Opera clujeană rolul Marullo din “Rigoletto” de Verdi, se pregăteşte să abordeze rolul Marcello din “Boema” de Puccini şi aşteaptă cu nerăbdare primul său rol principal, Don Giovanni din opera cu acelaşi titlu a lui Mozart, într-un spectacol care va fi lansat în primăvara anului viitor. De asemenea, a evoluat în opereta “Văduva veselă“ şi în mai multe spectacole pentru copii. Îi dorim mult succes în carieră şi, dacă totul merge bine, vom fi prezenţi să consemnăm şi apariţia sa în care-l va întruchipa pe Don Juan.

“Carmen”, un regal musical şi scenografic

Sala Operei clujene în seara de 13 octombrie

Sala Operei clujene în seara de 13 octombrie

Ultima şi cea mai celebră operă a lui Georges Bizet, “Carmen” a marcat un moment de cotitură în istoria genului. Deşi autorul ei a murit convins că lucrarea sa este un eşec, la trei luni după premiera din martie 1875 de la Paris, foarte curând povestea gitanei focoase şi capricioase avea să facă furori în toată Europa. Contestată pentru realismul ei aspru, în contrapunct cu melodiile memorabile, multe de inspiraţie spaniolă, opera avea să marcheze despărţirea teatrului liric de subiectele istorice grandioase şi aplecarea spre realităţile zilei. “Carmen” va fi fost primul pas spre verismul unor Mascagni şi Leoncavallo, iar Ceaikovski a fost atât de impresionat de un spectacol pe care l-a urmărit la Paris, încât a prezis, corect, popularitatea viitoare a lucrării şi a preluat tema îndrăgostitului disperat şi folosirea corului de copii în opera sa “Dama de pică“, scrisă 15 ani mai târziu.

Pe lângă momentele muzicale binecunoscute – Habanera, Seguedilla, cântecul toreadorului Escamillo, aria lui Don Jose, duetul final, preludiile dinaintea fiecărui act şi multe teme intrate în suite orchestrale de mare succes – opera lui Bizet oferă şi un spectacol scenic, în special prin costume şi atmosfera andaluză. De altfel, actul 4, foarte scurt, constă dintr-o spectaculoasă paradă a protagoniştilor unei corride, care prefaţează înfruntarea finală dintre Carmen şi Don Jose. Costumele gitane, hainele de camuflaj ale contrabandiştilor şi uniformele jandarmilor din primul act sunt tot atâtea plăceri vizuale, ca să nu mai vorbim de ţinutele lui Carmen, dintre cele mai felurite. Nici componenta de balet nu este de neglijat, spectacolul clujean excelând la acest capitol.

Dramă şi melodie cu artiştii Operei clujene

Pe lângă prezenţa lui George Godja, am mai dorit să-l revedem, în rolul lui Escamillo, pe baritonul Zoltan Nagy, pe care l-am admirat în primăvară în “Nunta lui Figaro” la Opera Maghiară din Cluj. El cântă rolul toreadorului de mai mult timp, mai ales în Italia, şi prezenţa sa a fost pe măsura aşteptărilor, desigur în special în faimosul cântec din actul al doilea. Carismatic şi dinamic, s-a dovedit şi un fin actor în scurtul duet cu Carmen din ultimul act.

Sorin Lupu şi Liza Kadelnik

Sorin Lupu şi Liza Kadelnik

Revelaţia spectacolului ni s-a părut însă tenorul Sorin Lupu, extrem de implicat în drama lui Don Jose, construind cu mare migală evoluţia personajului, atingând un patos răscolitor în marea arie de dragoste din actul 2 şi jucând la cel mai înalt nivel caruselul emoţional care duce la crimă, în duetul final. O voce plină, dar nu păstoasă, un lirism de bună calitate şi o prezenţă scenică variind de la bonomie rustică la cea mai dezlânţuită patimă.

Carmen a fost interpretată de mezzosoprana Liza Kadelnik (născută la Cernăuţi, şcolită la Cluj) într-un mod care a făcut-o nu o versată femeie fatală, ci o tânără capricioasă, abia ieşită din adolescenţă, impulsivă, totuşi cu un simţ tragic infailibil. Nu în sex-appeal e farmecul ei, ci în felul în care cântul şi prezenţa i se întunecă treptat, culminând în trio-ul ghicitului în cărţi, din actul 3, care anunţă inevitabilul final. E un rol care o va însoţi pe tot parcursul carierei. Irina Săndulescu-Bălan nu ne-a prea convins în rolul Micaelei, unidimensional şi cu o voce parcă reţinută. Solide prestaţiile Oanei Trâmbiţaş şi Lilianei Neciu în rolurile amicelor lui Carmen, impunător şi sfidător Simonfi Sandor în Zuniga, tonici şi convingători Bogdan Nistor şi Tony Bardon în rolurile de contrabandişti. Orchestra dirijată de Gheorghe Victor Dumănescu a fost discretă şi a punctat fin momentele cheie ale dramei, iar corul de copii Junior VIP a contribuit şi el la farmecul serii. Nu în ultimul rând, pe lângă profesionalismul vocal, membrii corului Operei clujene au construit excelent scenele de ansamblu, cu un plus pentru haosul ordonat al scenei de ceartă dintre femei, în primul act.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.