Salvamontiștii din Bihor atrag atenția că în zonele montane șerpii s-au înmulțit îngrijorător

Asculta acest articol

Recent, în paginile cotidianului nostru am vorbit despre ursoaica cu trei pui, care a fost văzută în Munții Oașului, în zona Pietroasa. Tot în acest material v-am promis că vom reveni și cu atenționarea emisă de Salvamont Bihor, privind modul în care ne putem proteja față de șerpii care s-au înmulțit în munții Apuseni.

Această zonă fiind foarte frecvent vizitată de montaniarzii sătmăreni, e bine să acordăm atenția cuvenită atenționărilor emise de specialiști.

De ce mușcă șerpii?

Întâlnirile cu şerpii pe munte devin din ce în ce mai dese şi în cele mai nebănuite locuri – arată salvamontiștii bihoreni. Trei sferturi dintre muşcăturile de şarpe apar la persoanele care prin proprie decizie ating şerpii şi sunt imprudente. Şerpii veninoşi nu atacă decât atunci când sunt atacaţi sau surprinşi. Dacă locuiţi sau călătoriţi în zone în care există şerpi, îmbrăcaţi haine ce vă acoperă picioarele. Luaţi un băț lung pentru a-l folosi la cercetarea vegetaţiei şi astfel şerpii se vor speria şi se vor îndepărta. Nu păşiţi, nu vă aşezaţi pe pământ, nu mutaţi lespezi de piatră înainte de a verifica locul. Dacă aţi observat un şarpe la distanţă, ocoliţi-l fără a-l provoca, iar dacă e foarte aproape, rămâneţi nemişcat, pentru că, în general, se îndepărtează singur. Singurele specii de șerpi veninoși din România sunt viperele, răspândite neuniform pe tot teritoriul țării, mai puțin în centrul și sudul Munteniei și Olteniei, dar ajungând în Carpaţi, există şi la peste altitudinea de 2000 de metri.
Vipere mai sunt și în Pădurea Noroieni de lângă Satu Mare, însă numărul acestora s-a redus simțitor în ultimii 30 de ani.

Semne și măsuri de prim ajutor

Semnele muşcăturii de viperă sunt: durerea acută, tumefierea (umflarea) zonei afectate, două înțepături mici la distanță de cca un centimetru una de cealaltă, semiconştienţa, alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale.

Măsuri de prim ajutor ce trebuie luate în caz de mușcătură de viperă sunt: în primul nu faceţi mişcări şi nu vă agitaţi! În caz contrar ritmul bătăilor inimii creşte, circulaţia sângelui se accelerază şi veninul pătrunde mai repede în torentul circulator> mai bine staţi liniştit într-un loc umbrit. Anunţaţi evenimentul la Serviciul Unic de Urgenţă 112 şi aşteptaţi salvatorii, izolaţi termic victima dacă prezintă frisoane, aşezaţi victima astfel încât să menţineţi muşcătura sub nivelul inimii, curăţaţi cu alcool veninul de pe lângă muşcătură, folosiţi, dacă aveţi, o seringă de aspirat venin, puneţi un pansament compresiv (nu garou) deasupra muşcăturii către inimă. Hidrataţi victima doar cu apă şi nu administraţi alcool, cafea, sau energizante.

Nu se suge veninul cu gura, nu se arde zona mușcata, nu se pune gheață pe mușcătură, nu mâncați și nu dați victimei alcool. Deplasaţi victima, fără ca aceasta să facă vreun efort, doar dacă aveţi un mijloc de transport, targă sau mijloc auto, şi doar dacă acest lucru asigură victimei un real avantaj privind timpul în care poate ajunge la o unitate medicală de specialitate. Salvamont România vă îndeamnă la multă atenție și responsabilitate când sunteți pe munte, intotdeauna puteți fi expuși unui factor de risc, mai mult sau mai puțin identificat, evaluat sau înlăturat – atrag atenția tuturor salvatorii din județul vecin.

Însă acest lucru nu înseamnă să nu mergeți la munte. Natura vă poate oferi cea mai eficientă relaxare, iar Munții Apuseni sunt mirifici. Deci cutreierați, descoperiți-i farmecele ascunse, dar respectați regulile care vă protejează. Și chiar dacă aceste afirmații v-au speriat puțin, avem și o veste bună iubitorilor zonei Padișului: pe Glăvoi se poate campa!