Image 1
Image 2

România și banii europeni

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Cea mai optimistă declarație a momentului îi aparține președintelui Klaus Iohannis. Ea sună astfel: România are nevoie de banii europeni pentru a ajunge din urmă media țărilor din UE. Este vorba despre 44 de miliarde de euro.

Oare așa să fie? Ne despart de țările din Uniunea Europeană numai 44 de miliarde de euro? Mai degrabă de Europa dezvoltată ne desparte un mod de guvernare eficient, făcut cu dăruire și profesionalism.

De țările dezvoltate ne ține departe un prim ministru și o echipă guvernamentală capabilă să înțeleagă că actul guvernării nu trebuie abordat ca o problemă de partid.

Situația se repetă în teritoriu. Administrațiile locale au fost transformate în oficine ale candidaților care au câștigat alegerile de primari și președinți de consilii județene. Atât administrația centrală cât și administrațiile locale sunt anexe ale partidelor, puse în slujba partidelor.

Aceste lucruri nu pot fi schimbate cu miliardele europene. Dimpotrivă, cu cât sunt mai mulți bani cu atât mai mult se dezvoltă caracatițele de partid.

Fondurile europene sunt într-adevăr necesare, dar banii nu rezolvă decât în parte problemele, în același timp dând naștere altor probleme.

Declarația optimistă a președintelui nu poate fi scoasă din context. Miliardele de euro sunt încă la Bruxelles. |ările se vor bate pentru fiecare euro.

Până să ajungă în țară banii europeni guvernul este obligat să se descurce cu banii proprii, cei mai mulți obținuți prin credite. Un guvern bun este cel care știe guverna cu bani puțini. La fel, un primar bun este cel care face lucruri deosebite cu bani puțini.

România se învârte într-un cerc vicios. Banii mulți creează alte probleme. Cu cât sunt mai mulți bani, cu atât este mai mare corupția.

Acest lucru nu înseamnă că nu avem nevoie de banii europeni. Președintele avansează suma de 44 de miliarde de euro. Suma obținută va arăta unde se află România, ce capacitate de negociere are președintele Iohannis, premierul Orban, guvernul, dar va arăta și ce influență are PNL la nivelul Partidului Popular European.

Realitatea este că și la nivelul UE fondurile se împart după criterii politice. PSD a avut o relație proastă cu conducerea socialiștilor europeni ceea ce a influențat și repartizarea fondurilor europene pentru România.

Fosta opoziție din timpul guvernelor PSD, mai ales prin europarlamentarii PDL, s-a bucurat de un sprijin puternic din partea PPE, cel mai puternic grup din Parlamentul European.

Odată ajuns la guvernare, PNL pare tratat la nivelul Comisiei Europene cu aceeași rezervă ca PSD. S-ar părea că există la Bruxelles o rezervă față de România, indiferent de culoarea politică a guvernului.

S-ar părea că nici comisarii pe care îi are nu ajută România. Unul dintre cele mai importante poziții în Comisia Europeană, pentru Transporturi o are România, prin comisarul Adina Vălean. Avem mai mulți bani pentru autostrăzi? Corina Crețu a fost comisar pentru Politica Regională al Comisiei Europene. S-a schimbat ceva în administrația din România?

În sfârșit, întrebarea fundamentală: ține cineva seama că președintele Klaus Iohannis este de origine germană? Avem relații economice privilegiate cu Germania? Cu sau fără funcții, cu sau fără nemți, România rămâne România, țară de mâna a doua din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea românii nu sunt eurosceptici. Ei continuă să-și pună speranțele în Uniunea Europeană, având o încredere nestrămutată în toate structurile euro-atlantice.

PSD punctează, PNL hibernează

Greu de urmărit traseul primului ministru Marcel Ciolacu. Se mișcă într-o zi cât alții într-o lună. Marți a fost într-un buncăr din Israel, miercuri a participat la o ședință de guvern comună cu guvernul ucrainean la Kiev.