România, pe locul 1 în UE la capitolul mame minore

Asculta acest articol

Eurostat anunţă că aproape un sfert din mamele minore din Uniunea Europeană trăiesc în România. O cercetare realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii arată că sub 2% din mamele minore din ţara noastră beneficiază de servicii publice de asistenţă socială.

Potrivit unui comunicat transmis redacţiei noastre de Salvaţi Copiii România, 23% dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană sunt românce. Ocupăm cu acest procent primul loc în UE la număr de copii care fac copii. Numai în 2018, după cum reiese din cifrele Eurostat cuprinse în comunicatul organizaţiei, 8.621 de fete au devenit mame înainte de a-şi serba majoratul. Este vorba de tinere cu vârsta între 10 şi 17 ani. Dintre acestea, 725 au devenit mămici înainte de a împlini 15 ani. “Situația este cu atât mai critică cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România”, spun specialiştii.

Vârsta tatălui la naşterea copilului,în medie cu 5 ani mai ridicată

Organizaţia Salvaţi Copiii a făcut o analiză privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, sub forma unei anchete sociologice. Aceasta a fost lansată marţi, 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială. Documentul relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale, pe care Salvaţi Copiii le enumeră cu semnul exclamării< sub 2 procente dintre mamele minore spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială> 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină> aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal. Totodată, aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere, iar la nivelul întregului eșantion doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore. De remarcat este că vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20,6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.

Gabriela Alexandrescu, în calitate de preşedinte al Organizaţiei Salvaţi Copiii, a declarat: ”Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”.

În Finlanda, Danemarca și Olanda nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în 2018

Rezultatele anchetei făcute de organizaţie au fost dezbătute în cadrul unei mese rotunde în 7 iulie şi ele vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.

Conform datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2019, aproape 10% (9,44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani. Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018, scrie Salvaţi Copiii în context. Specialiştii mai atrag atenţia că în România rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).

Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, transmise prin comunicat, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele: Tulcea – 15.6‰, Mehedinți – 11.7‰, Constanța – 9.5‰, Vrancea – 9.3‰ – şi Mureș – 9‰. O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante, scrie Salvaţi Copiii.

Anul trecut, potrivit raportului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Satu Mare, Serviciul de intervenţie pentru situaţii de abuz, violenţă în familie, trafic şi alte situaţii de urgenţă a intervenit în cazul a 32 de mame minore de la noi din judeţ şi a instrumentat 16 cazuri de minore însărcinate.