Audienţe în direct cu eva laczko, invitaţi: Kovacs Emil, Koter Laszlo. Titlul emisiuni: Muveszbaratsagok: Koter es Kovacs (Prietenii între artişti: Koter şi Kovacs).(reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Valeriu Bancea, Horia Adrian Ungur,Ovidiu Silaghi. Titlul emisiunii: Scandalul din justiţie versus scandalul din politică. (reluare) 02.30 Cultură,cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Pop.Titlul emisiunii: Munca-o modalitate de a rămâne tânăr. 03.40 Mesager educaţiona, cu Vasile Nechita, invitat: Vlaicu Popescu. Titlul emisiuni: Învăţământul dual la Colegiul Tehnic Unio- Traian-Vuia. 04.40 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Paula Pirvănescu. 05.50 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Bornyasz Iosif. Titlul emisiunii: Caprele spaniole la concurenţă cu cele autohtone. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea:Ilona Ilyes. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu eva laczko, invitaţi: Kovacs Emil, Koter Laszlo. Titlul emisiuni: Muveszbaratsagok: Koter es Kovacs (Prietenii între artişti: Koter şi Kovacs).(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea:Ilona Ilyes. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu,invitat: Gaspar Gyorgy. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Gabriel Gorgan. Titlul emisiunii: Tineri în faţa provocărilor timpului actual. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Valeriu Bancea, Horia Adrian Ungur,Ovidiu Silaghi. Titlul emisiunii: Scandalul din justiţie versus scandalul din politică. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Colonel Gheorghe Strâmb. Titlul emisiuni: Colonel Gheorghe Strâmb – rapor la 3650 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură cu Laczo Ev,invitat: Muzsnai Arpad.Titlul emisiuni: Paskandi-Dsida- Jakobffz napok. 15.45 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum învingem depresia? 16.25 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat: Ştefan Szilagyi. Titlul emisiunii: Fotbalul juvenil în atenţia ASJ şi ISJ. 17.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu,invitat: Formaţia Clasic . 18.30 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gheorghe Cormoş, Ioan Tipu Sălăjanu. Titlul emisiunii: Scrisul sătmărean în context local şi naţional.(reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Info Studio cu Laczko Eva, invitaţi: Lochli Tunde, Kegyes David.Titlul emisiunii:Mosolyhaz – az orom oazisa(Casa Zânelor – oază de bucurii). 22.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Paula Pirvănescu. 23.30 Ştiri

România nu mai are Rege

Scris de Dumitru Păcuraru, 06 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Regele Mihai a încetat din viaţă. România a avut şansa de a fi una dintre ultimele ţări din lume cu un regim monarhic constituţional. Odată cu dispariţia Majestăţii Sale nu mai este în viaţă niciun şef de stat din timpul celui de-al doilea război mondial.

Ca să ne facem o imagine despre timpul scurs de la evenimentele la care nu a fost doar martor, ci şi principal actor, trebuie să ne gândim că a fost bărbatul politic care s-a confruntat, în timpul celui de-al doilea război mondial, cu un Adolf Hitler, Iosif Visarionovici Stalin, Winston Churchill, Franklin Roosevelt, iar după război cu un dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej, cu comisarii sovietici.

Abdicarea  forţată la 30 decembrie 1947 rămâne o pată neagră în istoria noastră. România a intrat într-o buclă a timpului din care a ieşit după aproape o jumătate de secol complet schimbată. În timpul celor peste 40 de ani de comunism a fost distrusă elita culturală şi politică, dar şi instituţiile democratice.

   După ani îndelungaţi de exil, după căderea regimului comunist, Regele Mihai s-a întors în ţară. Primit cu ostilitate de “emanaţii revoluţiei” în perioada tulbure de după 1989, câţiva ani mai târziu, în aprilie 1992, a avut parte de o primire triumfală. Se estimează că peste o jumătate de milion de oameni l-au ovaţionat la Bucureşti.

O mică parte a populaţiei, partidele istorice, mai cu seamă PN|CD, au crezut o clipă că se poate reinstaura monarhia. Timpurile au fost altele. Istoria, în ciuda dragostei cu care a fost primit, i-a fost potrivnică şi după căderea regimului comunist. Monarhia care ar fi putut salva România a rămas o utopie. Republica şi-a urmat drumul său, plin de capcane, spre ceea ce se credea că sunt soluţiile miraculoase, NATO şi UE. Regele Mihai a înţeles noua tendinţă şi s-a implicat în procesul de aderarea a |ării Sale în structurile euro-atlantice.

Dacă este să vorbim despre posibile modele pentru bărbaţii de stat, pentru politicienii români, fără îndoială Regele Mihai se situează pe prima poziţie. A fost un adevărat model, dar îl urmează cineva? Da, oameni neimplicaţi politic. Oameni fără putere de decizie.

În schimb politicianul de azi se conduce după alte percepte. Nu este momentul să intrăm în detalii. Cu toate acestea, modul în care liderii politici de azi salută trecerea la cele veşnice ale Regelui este exemplar. Dovadă că modelul său, exemplaritatea vieţii sale, nu a rămas cu totul necunoscut.  Parte dintre politicienii români au capacitatea de a discerne între bine şi rău, între indiferenţa şi datoria faţă de ţară. De ce nu se comportă ca atare rămâne un mister. Aşa sunt vremurile. Rezistă numai cei ce dau din coate, numai cei ce trag sfori, cei ce una spun şi alta fac.

Remarcabil este modul în care principalul partid de guvernare a înţeles să cinstească memoria marelui dispărut. PSD a anunţat că renunţă la mitingurile planificate la sfârşitul acestei săptămâni. Rămâne de văzut dacă şi protestatarii de dreapta vor face acelaşi lucru. Preşedintele Klaus Iohannis, preşedinţii celor două camere ale parlamentului, au transmis condoleanţe familiei regale. Regele Mihai impune respect. De la dispariţia lui Corneliu Coposu naţiunea nu a fost atât de unită. Nici măcar Ziua Naţională nu a reuşit să-i adune la un loc pe decidenţii politici. Înmormântarea ultimului Rege, pentru câteva zile, i-a făcut pe români să fie la fel de uniţi ca în marile momente cruciale din istorie, unirea de la 1 decembrie 1918 sau revoluţia din decembrie 1989.

Odată cu dispariţia Majestăţii Sale, România pierde o parte din istoria sa.

         

Abonează-te acum Online!