13.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 01.30 Cultură, Samfest jazz. 03.35 Ne cheamă Natura 04.20 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 05.25 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Cristina Bala, Marria Ban . Titlul emisiunii: Tot mai mulţi voluntari la asociaţia Stea.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: Fericirea cea care a crezut. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, Vacanţe de vis 15.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 17.00 Cultură, Judeţul Satu Mare 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Unirea Tăşnad, la al doilea start consecutiv în Liga 3. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Eugenia Sabău. Titlul emisiunii: Tot ce trebuie să ştim despre noua lege a pensiilor. (reluare) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct. 23.00 Cultură

România nu mai are Rege

Scris de Dumitru Păcuraru, 06 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Regele Mihai a încetat din viaţă. România a avut şansa de a fi una dintre ultimele ţări din lume cu un regim monarhic constituţional. Odată cu dispariţia Majestăţii Sale nu mai este în viaţă niciun şef de stat din timpul celui de-al doilea război mondial.

Ca să ne facem o imagine despre timpul scurs de la evenimentele la care nu a fost doar martor, ci şi principal actor, trebuie să ne gândim că a fost bărbatul politic care s-a confruntat, în timpul celui de-al doilea război mondial, cu un Adolf Hitler, Iosif Visarionovici Stalin, Winston Churchill, Franklin Roosevelt, iar după război cu un dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej, cu comisarii sovietici.

Abdicarea  forţată la 30 decembrie 1947 rămâne o pată neagră în istoria noastră. România a intrat într-o buclă a timpului din care a ieşit după aproape o jumătate de secol complet schimbată. În timpul celor peste 40 de ani de comunism a fost distrusă elita culturală şi politică, dar şi instituţiile democratice.

   După ani îndelungaţi de exil, după căderea regimului comunist, Regele Mihai s-a întors în ţară. Primit cu ostilitate de “emanaţii revoluţiei” în perioada tulbure de după 1989, câţiva ani mai târziu, în aprilie 1992, a avut parte de o primire triumfală. Se estimează că peste o jumătate de milion de oameni l-au ovaţionat la Bucureşti.

O mică parte a populaţiei, partidele istorice, mai cu seamă PN|CD, au crezut o clipă că se poate reinstaura monarhia. Timpurile au fost altele. Istoria, în ciuda dragostei cu care a fost primit, i-a fost potrivnică şi după căderea regimului comunist. Monarhia care ar fi putut salva România a rămas o utopie. Republica şi-a urmat drumul său, plin de capcane, spre ceea ce se credea că sunt soluţiile miraculoase, NATO şi UE. Regele Mihai a înţeles noua tendinţă şi s-a implicat în procesul de aderarea a |ării Sale în structurile euro-atlantice.

Dacă este să vorbim despre posibile modele pentru bărbaţii de stat, pentru politicienii români, fără îndoială Regele Mihai se situează pe prima poziţie. A fost un adevărat model, dar îl urmează cineva? Da, oameni neimplicaţi politic. Oameni fără putere de decizie.

În schimb politicianul de azi se conduce după alte percepte. Nu este momentul să intrăm în detalii. Cu toate acestea, modul în care liderii politici de azi salută trecerea la cele veşnice ale Regelui este exemplar. Dovadă că modelul său, exemplaritatea vieţii sale, nu a rămas cu totul necunoscut.  Parte dintre politicienii români au capacitatea de a discerne între bine şi rău, între indiferenţa şi datoria faţă de ţară. De ce nu se comportă ca atare rămâne un mister. Aşa sunt vremurile. Rezistă numai cei ce dau din coate, numai cei ce trag sfori, cei ce una spun şi alta fac.

Remarcabil este modul în care principalul partid de guvernare a înţeles să cinstească memoria marelui dispărut. PSD a anunţat că renunţă la mitingurile planificate la sfârşitul acestei săptămâni. Rămâne de văzut dacă şi protestatarii de dreapta vor face acelaşi lucru. Preşedintele Klaus Iohannis, preşedinţii celor două camere ale parlamentului, au transmis condoleanţe familiei regale. Regele Mihai impune respect. De la dispariţia lui Corneliu Coposu naţiunea nu a fost atât de unită. Nici măcar Ziua Naţională nu a reuşit să-i adune la un loc pe decidenţii politici. Înmormântarea ultimului Rege, pentru câteva zile, i-a făcut pe români să fie la fel de uniţi ca în marile momente cruciale din istorie, unirea de la 1 decembrie 1918 sau revoluţia din decembrie 1989.

Odată cu dispariţia Majestăţii Sale, România pierde o parte din istoria sa.

         

Abonează-te acum Online!