România, între fronturi

Asculta acest articol

Estul se repliază. Uniunea Europeană nu funcţionează la cei mai înalţi parametri. Fiecare ţară înţelege să-şi urmărească întâi propriile interese şi abia în al doilea rând interesul general al Uniunii. Nemulţumită, Marea Britanie a ieşit din UE. Semnalul nu a fost primit cu toată responsabilitatea de conducerea UE şi nu s-a schimbat nimic.

Grosul nemulţumiţilor îl constituie ţările grupului de la Vişegrad. Poloniei, Ungariei, Cehiei par să i se alăture şi alte ţări.

O vizită a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, la Budapesta lasă impresia că în curând şi România se va alătura ţărilor care pun la îndoială buna credinţă a ţărilor dezvoltate din vestul Europei.

Recent Viktor Orban a făcut o analiză necruţătoare a situaţiei din UE, dar şi la nivel global. Ca şi în România, principalul duşman este Soros. Miliardarul de origine maghiară ar avansa sume uriaşe pentru a încuraja migraţia. El a plătit înalţi funcţionari, la ONU, în UE, grupuri de interese economice şi politice, care să militeze pentru migraţia populaţiei islamice în Europa. Ungaria se opune politicii de migraţie susţinută de Germania şi cere ţărilor din Europa Centrală să facă zid comun. În acelaşi context, Orban a mulţumit României, Bulgariei şi Serbiei pentru ajutorul şi poziţia lor şi le invită să se asocieze grupului de la Vişegrad. Acestea, după cum se ştie, se opun globalizării, dar şi politicilor dominante ale ţărilor din Vest.

Liderul maghiar vede o împărţire a Estului şi Vestului cum nu a fost decât în anii existenţei Uniunii Sovietice şi a ţărilor satelite.

În acest context va avea loc vizita lui Liviu Dragnea la Budapesta. În ţară a mai apărut un aspect. Dragnea şi Tăriceanu sunt acuzaţi că vor să vândă bogăţiile subsolului românesc Ungariei. Ca şi cum acestea nu ar fi deja arondate unor multinaţionale.

PSD şi ALDE, la nivelul retoricii politice actuale, sunt acuzate să sunt anti-europene, anti-democratice, partide care nu doresc altceva decât să-şi subordoneze justiţia. Dat fiind raportul de forţe din Parlamentul European, dominat de majoritatea de dreapta, PSD, guvernul de stânga din România, este supus unor critici foarte dure. Se pare că în ultima vreme PSD a renunţat să-şi mai apere imaginea externă. Ca şi liderul de la Budapesta, vede o conspiraţie împotriva României, condusă de oamenii magnatului Soros.

Trecând peste scandalul politic intern, inerent într-o ţară în care partidele nu pot ajunge la un consens şi nu există un proiect de ţară, este posibil un pact al fostelor ţări socialiste din interiorul UE? |inute dincolo de cortina de amabilităţi ale Spaţiului Schengen, umilite de existenţa MCV, România şi Bulgaria ar putea fi tentate să se apropie de grupul ţărilor nemulţumite, reprezentate de premierul Viktor Orban. Acesta, prin poziţia lui faţă de migraţie şi globalizarea agresivă, devine liderul informal al regiunii.

Mare parte dintre români invidiază poziţia Ungariei, modul în care o ţară mică joacă între marile puteri, UE, Rusia, China, SUA. Sloganul său “Pentru noi, Ungaria este pe primul loc” este mai tranşant decât sloganul PSD “Îndrăzneşte să crezi în România”. I se poate reproşa premierului maghiar că apără interesele Ungariei? Ar trebui să urmeze şi România aceeaşi direcţie? După cum suntem trataţi în UE, nu este exclus să crească numărul euroscepticilor. În fond, este vorba despre neîncrederea în politicile UE, în direcţiile imprimate în special de Germania. Până una-alta, România se află la mijloc, nici total alături de Vest, nici alături de grupul de la Vişegrad.