Asculta acest articolOdată cu situația incertă din Rusia, prinsă la mijloc datorită poziției sale strategice, România devine calul de bătaie al marilor puteri antagonice. Rusia nostalgică, încercând să–și recupereze din mers pierderile suferite după destrămarea URSS, în mod real nu ar trebui să reprezinte niciun pericol pentru o țară aflată la marginea estică a UE. Dacă am avea o clasă politică responsabilă, un guvern și un parlament pe măsura vremurilor pe care le trăim, nu am fi victimele războiului psihologic dintre cele două blocuri.
Pentru că, fără să se recunoască, între SUA și Rusia s-a reinstalat războiul rece. De data aceasta, din fericire pentru o țară ca România, ne aflăm de partea băieților buni. Facem parte din structurile politice și de securitate euro-atlantice beneficiind de toate drepturile. Prin urmare nu ar trebui să ne îngrijoreze nimic. Eventual, ar trebui să ne simțim afectați de orice eveniment în aceeași măsură ca orice altă țară care face parte din NATO și UE.
Totuși, zvonul că se transferă armele nucleare din Turcia în România a șocat întreaga țară. Mai grav este că știrea nu este nici confirmată, nici infirmată de partenerii străini. România a părut că este lăsată singură să–și rezolve problema. Președintele este în concediu, guvernul nu are credibilitatea necesară pentru calmarea spiritelor. Câțiva parlamentari au declarat că vor cere reunirea de urgență a parlamentului pentru a lua o poziție oficială. Întrebarea este simplă: se transferă sau nu în România armele nucleare din Turcia care a luat-o razna?
Să presupunem că nu este un simplu zvon și într-adevăr vom deveni țară cu arsenal nuclear. Este bine sau nu? Vom avea o altă poziție, una mai puternică în cadrul NATO, și în special vom avea o altă relație, mai apropiată, cu SUA? Despre poziția în UE nu este nevoie să facem foarte multe speculații. Turcia, deși era pilonul NATO în zonă, nu a beneficiat de un tratament special în Uniunea Europeană.
Așteaptă de zeci de ani la porțile UE. Odată cu lovitura de stat eșuată, existând suspiciuni că a fost pusă la cale chiar de președintele Erdogan, Turcia se îndepărtează iremediabil de valorile democratice de tip occidental. Se apropie de Rusia, începe să devină un jucător în regiune pe propriile picioare, neținând seama că face parte din NATO.
În mod logic, dată fiind poziția noastră strategică în zonă, putem suplini pierderea unui partener, eventual să-l înlocuim. Presupunând că situația în Turcia este într-adevăr incertă din punctul de vedere al NATO și singura salvare este România, de ce nu am presupune că este un moment istoric pentru noi și trebuie să profităm de el? Poate că președintele Iohannis nu este în concediu, ci negociază undeva într-un loc secret mutarea bazei nucleare NATO în România.
Ar fi tragic sau prea frumos pentru noi? Nu am avut și se pare că nu vom avea caracteristicile necesare unei țări războinice. Vrem să fim lăsați în pace, ajutați pur și simplu fără ca noi să ne implicăm. Nu avem vână pentru politica externă. Am ratat oportunități, nu ne-am știut folosi de poziția geostrategică pe care o avem în regiune.
După datele de până acum se pare că a fost vorba despre un zvon. A meritat să trecem și peste acest exercițiu de manipulare pentru a vedea modul în care ne comportăm ca țară în fața unei mari decizii, cu impact istoric pentru viitor. România se află pentru o vreme în fața unui zvon cu impact mondial.
România, țară nucleară? Sună al dracului de bine.
