Asculta acest articolJustiția rămâne nodul gordian al politicii românești. Partidele nu se mai împart după ideologii și doctrine, ci după cum se raportează la Justiție.
În lupta pentru independența justiției se aruncă mai multe resurse decât s-au aruncat în războiul de independență din 1877. Atunci existau foarte multe voci care spuneau că războiul a fost absolut inutil. Era o chestiune formală. Turcia nu mai era o mare putere, un pericol pentru Principate.
Justiția continuă să rămână un cal de bătaie și în mandatul lui Klaus Iohannis. Fostul președinte Traian Băsescu, după ce și-a creat o platformă politică imbatabilă, a dus lucrurile într-un unghi mort. Dintr-un susținător fervent al statului de drept după ce nu a mai fost președinte a ajuns să vorbească despre un stat mafiot. Și-a făcut un altar din lupta anti-corupție pe care încearcă să-l dărâme cu o furie comparabilă cu ura împotriva comunismului. Dintr-un simbol al luptei anti-corupție, în opinia fostului președinte, Laura Codruța Kovesi a devenit “femeia asta bolnavă de putere”.
În fruntea unui pâlc răzleț, Generalul a întors armele, în vreme ce misiunea de susținere a Justiției în formula gândită de el a fost preluată de noul președinte.
În fața proiectului de lege prezentat de Tudorel Toader, zice Klaus Iohannis, “s-a pierdut tot ce s-a făcut în ultimii zece ani”.
PSD, indiferent ce va propune în domeniul Justiției se va lovi de o rezistență puternică. Asupra partidului condus de Liviu Dragnea planează atâtea suspiciuni că vrea să facă învârteli, că vrea să-și subordoneze Justiția, încât nu poate mișca nicio virgulă fără să provoace un cutremur. Rezistența anti-schimbare este atât de puternică încât nu se acceptă nici măsurile raționale dacă vin din partea PSD. O armată de protestatari abia așteaptă să iasă în stradă. S-a format un nucelu dur de radicali anti-PSD care nu așteaptă decât un semn cât de mic pentru a ieși în stradă. Dacă președintele Iohannis dă tonul, cu atât mai bine. Au deja o direcție politică.
PNL merge în aceeași direcție. Liberalii pragmatici și cu o predispoziție spre învârteală la fel de aprinsă ca liderii social democraților, se manifestă public împotriva oricăror schimbări. În realitate PNL dorește cu tot atâta ardoare ca PSD schimbări radicale în justiție. Răspunderea magistraților, o selecție profesională mai severă a procurorilor și judecătorilor, având drept criteriu experiența, nu poate fi invocată ca o intenție de subordonare politică a justiției. Și totuși, adversarii politici atacă PSD și din această direcție.
Lupta pe marginea proiectelor de legi propuse de PSD, prin ministrul Jusdtiției, s-a declanșat înainte de a fi studiate propunerile. Celor prinși în lupta la baionetă nu le pasă ce schimbări se propun. Lupta în sine, pro sau împotrivă, a devenit scop în sine. Nu s-a schimbat nimic din 2005, când s-au pus bazele acestui sistem, până acum. Unii se folosesc de el, pentru ca la un moment dat să devină victime. Nimeni nu înțelege cu adevărat ce s-a urmărit și ce se urmărește în continuare atunci când se fac schimbări în sistemul juridic. Justiției parcă îi place jocul de-a independența și subordonarea politică. Se opune, ca orice sistem, schimbărilor.
Cu sau fără proiectul de lege pe care Tudorel Toader l-a prezentat și îl va supune dezbaterii publice, PSD se va confrunta cu o opoziție din ce în ce mai puternică. Textul încă nu a fost dat publicității și s-a declanșat un cutremur. Procurorii și judecătorii acuză că nu au fost consultați. Dar nu toți. O parte dintre ei, ca în cazul partidelor, se situează de partea ministrului, alții împotrivă. Președintele Iohannis profită de situație și reia tema anti-corupției. Are și un motiv de supărare personală: i se ia dreptul de a mai numi procurorul general și procurorul șef DNA. Este un moment bun pentru relansarea protestelor de stradă.
