Asculta acest articolZiua Naţională, în ciuda aşteptărilor, s-a desfăşurat fără scandal. Îngrijorările s-au dovedit a fi simple zvonuri. Echipele de ordine şi-au făcut datoria, poate cu un exces de zel. Preşedintele Iohannis nu a fost huiduit, iar opoziţia nu şi-a dus camioane de oameni care să conturbe săbătoarea. Totul a fost “o manipulare securistă“, cum spunea liderul PSD.
Dar nici când totul se termină cu bine, la noi nu e bine. La trasul concluziilor reiese că prin interzicea la tribuna oficială a liderilor PSD şi ALDE, respectiv a lui Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, acestora li s-a oferit posibilitatea de a ieşi în faţă. Presa le-a acordat acestora mai multă atenţie decât oficialilor din tribune. Ei par să fie eroii zilei pentru că li s-a oferit şansa de a sta în mijlocul mulţimii, ca nişte cetăţeni de rând.
Dincolo de disputele de dinainte de 1 decembrie, festivităţile din întreaga ţară s-au derulat în condiţii normale, fără incidente majore. Fiecare judeţ şi-a organizat propria sărbătoare. Nici măcar circulara ministrului de externe ungar prin care li se interzicea angajaţilor săi să nu participe la Ziua Naţională a României, nu a reţinut prea mult atenţia opiniei publice. Gestul se poate înscrie în strategia campaniei electorale a UDMR.
Preşedintele Klaus Iohannis a primit o lecţie. Cu liderii PSD în mulţime, nu a ieşit în evidenţă nici PNL. Premierul Dacian Cioloş, de asemenea, a fost un personaj secundar, neavând niciun rol în organizarea manifestărilor. Din punct de vedere electoral probabil a punctat doar PSD. Liviu Dragnea a parat cu abilitate atacurile, directe şi indirecte.
Lipsa incidentelor nu înseamnă că totul este în ordine. Orice zi naţională, din Bucureşti, Budapesta, Paris până în Patagonia sau Washington are înainte de orice o încărcătură simbolică. În cazul românilor marele simbol este Unirea. Exact acest semnal nu a fost dat. S-au cântat câtece patriotice, au defilat soldaţi înarmaţi până-n dinţi în tehnică de luptă, au zburat aeronave pe cer, s-au fluturat steaguri tricolore, dar toate acestea nu au alungat starea de tensiune care plutea în aer. Bucuria în zona politicului nu a fost deplină. S-a simţit că este falsă şi în tribuna oficială şi în jurul politicienilor aflaţi în mulţime.
Nu toate pot fi puse pe seama campaniei electorale. Tensiunea din societate se va prelungi şi după alegerile din 11 decembrie. Ziua Naţională putea fi semnalul unui nou început. Ar fi putut fi o repetiţie pentru 1 Decembrie 2018 când se va sărbători 100 de ani de la Unirea din 1918. Vom avea acelaşi preşedinte. Dacă nu vor fi alegeri anticipate, va fi parlamentul care se va alege în 11 decembrie. În linii mari vor fi aceeaşi lideri politici pentru că în doi ani nu se pot schimba foarte multe.
În urmă cu puţină vreme premierul Dacian Cioloş şi-a lansat Platforma România 100. Nu cuprinde în amănunt evenimentele pe care intenţionează să le deruleze. Nu ar fi lipsit de interes ca fiecare partid să-şi fi introdus în platforma electorală un capitol referitor la sărbătorirea centenarului Unirii. Odată împlineşte o ţară o sută de ani. S-a trecut cu vederea.
S-ar părea că nu avem o atenţie istorică distributivă foarte dezvoltată. Ne trezim în ultima clipă. Facem totul în pripă, improvizăm. Pentru ca apoi dacă ne critică cineva ne supărăm. Cu toate aceste neajunsuri, sentimentul naţional românesc este foarte puternic. Când se trezeşte, nimic nu-i stă în cale. Aşa se explică păstrarea fiinţei naţionale de-a lungul unei istorii zbuciumate.
