Asculta acest articolMulte li se pot ierta politicienilor de vârf, guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria de la intrarea României în UE, dar un singur lucru nu poate fi iertat: neaccesarea fondurilor europene.
Cifrele vorbesc de la sine: din peste 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune au intrat efectiv în ţară mai puţin de două miliarde.
Timpul trece, spunea comisarul european Corina Creţu, şi nu ştiu dacă România are sau nu mai are nevoie de aceşti bani.
Mai mult decât o întrebare retorică, este un strigăt de disperare venit din partea unui român care se află în miezul problemelor.
Cum este posibil aşa ceva? Unde s-a împiedicat România? În vreun ciot din Palatul Victoria sau este împiedicată cu totul, de sus până jos? Vina nu poate fi pusă decât pe seama tuturor guvernelor din 2007, anul intrării în UE, până la guvernul de azi.
Au trecut 12 ani fără două luni. În următoarele două luni avem altceva de făcut decât să ne preocupăm de fonduri europene. Vine Centenarul peste mai puţin de o lună. Cântec, joc şi voie bună. Apoi vin sărbătorile de iarnă. Se taie porcul, cu mare grijă din cauza pestei porcine.
Vine, odată cu revelionul, preşedinţia rotativă a Consiliului European. Vom fi, ca să spunem aşa, şefii Uniunii Europene. Este vorba despre aceeaşi UE de la care nu am reuşit să scoatem banii care ni se cuvin. Nu am făcut hârtii. Nu ştim completa hârtiile care se cer pentru a putea fi traşi banii pentru autostrăzile care lipsesc, pentru spitalele care lipsesc, pentru toate investiţiile pe care alţii le-au făcut cu bani europeni.
Dacă în cei 12 ani ar fi fost la putere un singur partid l-am fi tras pe acesta la răspundere. Dar au fost la guvernare toate partidele mari. Un guvern PNL-PD l-a avut premier pe Călin Popescu Tăriceanu. Apoi guvernul minoritar PNL a fost susţinut parlamentar de PSD. A guvernat, din 2008, un guvern PDL, avându-l ca premier pe Emil Boc. Câteva luni guvernul a fost condus de Mihai Răzvan Ungureanu. În 2012 alegerile au fost câştigate de USL, format pe bază de paritate de PSD şi PNL. S-au certat, dar PSD, cu premierul Victor Ponta, a reuşit să rămână la guvernare, pentru ca mai târziu, după 2016, guvernarea să cadă în sarcina PSD-ALDE.
Dacă ar fi să căutăm vinovaţii de sus, ar trebui să-i introducem pe lista neagră pe preşedintele Traian Băsescu şi pe premierii Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc şi Victor Ponta. Ar trebui să-i facem loc preşedintelui Klaus Iohannis, dar şi premierilor fugitivi, Dacian Cioloş, Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă.
Cam ăştia sunt. Lista neagră ar trebui să-i cuprindă şi pe liderii partidelor care au guvernat în această perioadă: Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc, Crin Antonescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea. Păi, nu este o listă prea lungă. Prin urmare, ar trebui să includem şi o serie de miniştri. Ăştia sunt destul de mulţi. S-au perindat, au fost remaniaţi, mai puţini au plecat prin demisie. Răspunderile pot fi pasate de la prima linie la linia a doua, dar rezultatul rămâne acelaşi, unul dezastruos. Cu toate acestea, cât de frumos au vorbit despre integrarea în UE, despre fondurile europene, despre cât de bine guvernează ei şi cât de prost au guvernat cei dinaintea lor!
Vom avea ocazia să-i ascultăm vorbind la fel de frumos despre UE şi nevoia accesării fondurilor eurepene pe candidaţii la Parlamentul European, viitori europarlamentari dacă prind un loc eligibil pe lista de partid.
Fii primul care comentează