28.03.2020 00.00 Agenda Publică cu Mihai Sălceanu, invitat: Radu Bud. Titlul emisiunii: Când va începe testarea pentru Coronavirus la Satu Mare.(reluare) 02.00 Ştiri 02.35 Audienţe în direct cu Victor Constantinovici, invitat: Dorel Coica. Titlul emisiunii: Covid-19 şi medici de familie.(reluare) 04.10 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Colectivizarea şi mentalul colectiv. 05.09 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia, invitat: dr. Liana Strîmb. 05.45 Sport 06.35 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda Publică cu Mihai Sălceanu, invitat: Radu Bud. Titlul emisiunii: Când va începe testarea pentru Coronavirus la Satu Mare.(reluare) 09.30 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş.Titlul Emisiunii: Apicultura o pasiune frumoasă. 10.23 Spiriduş Ghiduş 11.43 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct cu Victor Constantinovici, invitat: Dorel Coica. Titlul emisiunii: Covid-19 şi medici de familie.(reluare) 14.00 Agenda Publică cu Mihai Sălceanu, invitat: Radu Bud. Titlul emisiunii: Când va începe testarea pentru Coronavirus la Satu Mare.(reluare) 15.30 Sănătate cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiunii: Astenia de primăvară. 16.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Ioan Pop. Titlul emisiunii: Lucrări urgente în zilele ce urmează. 17.00 La Psiholog cu Ioana Vladimirescu, invitat: Ioana Zaharia. Titlul emisiunii: Obiective versus fantezii. 17.37 Teleshopping 18.00 Taina Credinţei (limba maghiară) cu Eva Laczko. Titlul emisiunii: Pregătire spirituală pentru sărbătoarea învierii. 19.00 Ştirile Săptămânii 20.05 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 21.00 Concert Sinfonic la Filarmonica Dinu Lipatii din Satu Mare. 22.30 Sănătate Frumuseţe Stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitaţi: Carmen Lipovan. 23.20 Panoramic Sportiv cu Ionuţ Blăjean. Titlul emisiunii: Ce obiective au secţiile sportive de la CSM Satu Mare. 29.03.2020 00.12 Serată de poezii la Club Poesis. 01.57 Sport 05.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Influenţa anturajului asupra criminalităţii. 05.50 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiunii: Primăvara scrisului. 06.34 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştirile Săptămânii 08.05 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş.Titlul Emisiunii: Subvenţiile echilibrează pierderile din zootehnie. 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Spiriduş Ghiduş 10.45 Teleshopping 11.00 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiunii: Bucuria pocăinţei, Sf cuvioasa Maria Egipteanca. 12.00 Corala bisericii Sfinţii Apostoli Pentru şi Pavel. 13.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitat: Tiberiu Markos. Titlul emisiunii: Cât de afectate sunt firmele de pandemia de Coronavirus? 14.00 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 15.00 Teleshopping 15.15 Portret de artist 16.08 Concert Sinfonic la Filarmonica Dinu Lipatii din Satu Mare. 17.30 Sănătate Frumuseţe Stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitaţi: Carmen Lipovan. 18.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. Titlul emisiunii: Controale ale Gărzii de mediu. 19.00 Ştirile Săptămânii 20.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitat: Tiberiu Markos. Titlul emisiunii: Cât de afectate sunt firmele de pandemia de Coronavirus? 21.00 Muzică populară 23.50 Concert Sinfonic la Filarmonica Dinu Lipatii din Satu Mare. 30.03.2020 01.05 Teatru 02.30 Sport 04.45 Conversaţii nocturne cu Iulian Budău 05.35 Info Magazin cu Adirana Mureşan. Titlul emisiunii: Mic regizor cu film mare. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştirile Săptămânii 08.00 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş.Titlul Emisiunii: Concurenţa acerbă pe piaţa mieilor. 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Spiriduş Ghiduş 10.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 11.20 Teleshopping 11.35 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Aurelia Pop. 12.40 O partidă de pescuit cu Ioana Vladimirescu 13.41 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. Titlul emisiunii: Controale ale Gărzii de mediu. 14.15 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia, invitat: dr. Liana Strîmb. 15.08 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiunii: Tinerii şi credinţa. 15.45 Teleshopping 16.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Ioan Pop. Titlul emisiunii: Lucrări urgente în zilele ce urmează. 17.00 Panoramic Sportiv cu Ionuţ Blăjean. 18.00 Audienţe în direct cu Mihai Sălceanu (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda Publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct cu Mihai Sălceanu (reluare)

Reformatorul Cuza

Scris de Dumitru Păcuraru, 25 ianuarie 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Nimic nu este mai instructiv decât comparaţia dintre două lucruri de aceeaşi natură, dintre două evenimente similare, la urma urmei dintre oamenii care se pun singuri în slujba interesului public, general. Desigur, îi avem în vedere pe oamenii politici, pe politicienii de ieri şi pe cei de azi.

Când spunem ‘”de ieri”, nu ne referim la politicienii aleşi în mandatul precedent, nu îi punem faţă în faţă pe parlamentarii din anii ’90 şi pe cei din 2020.

Avem, cu ocazia sărbătoririi zilei de 24 ianuarie 1859, aşa cum am avut şi cu ocazia Centenarului României din 2018, posibilitatea să-i comparăm pe oamenii de stat de azi cu cei de la 1859.

Am avut un preşedinte, Emil Constantinescu, care se compara cu Alexandru Ioan Cuza. Avea şi o bărbiţă asemănătoare, însă din păcate la sfârşitul mandatului s-a dat învins de Securitate.

Fără să o spună în mod expres, mulţi români au crezut că votându-l ca preşedinte pe germanul Klaus Iohannis, România va atinge performanţele din timpul regilor de origine germană, Carol şi Ferdinand.

Am văzut ieri, în urma unui simpozion organizat în cinstea zilei Unirii Principatelor Române, ce înseamnă o mână de oameni dedicaţi muncii de propăşire a ţării.

În şapte ani  sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza mica ţară botezată România a reuşit să se racordeze modernităţii. Oamenii de acum 170 de ani aveau un proiect de ţară şi aveau şi un proiect de stat. Ei au creat instituţiile care funcţionează şi azi, desigur modificate după cum cereau vremurile.

După unirea celor două ţărişoare, Moldova şi |ara Românească sau Muntenia, au simţit că au o ţară mare şi s-au comportat ca oameni de stat într-o ţară mare. Atunci, în 1859, a avut loc adevărata Unire. În 1918 Transilvania s-a alipit unei ţări care, într-un manual din 1906, i se spunea că are forma unei potcoave. După 1918, într-adevăr România a scăpat de potcoavă, devenind rotundă, ca o copită. Scuzaţi comparaţia, dar vremurile i-au obligat pe români să loveasacă în stânga şi-n dreapta pentru a-şi face şi ei, ca toate naţiunile civilizate, o ţară.

Ce au realizat puţinii oameni din jurul lui Alexandru Ioan Cuza din anul 1859 până în 1866? O Constituţie, care până la 1923 s-a modificat numai de două ori. Un parlament, întâi cu o cameră, apoi cu două camere. Este vorba despre Senat, numit şi Camera Ponderată. Pe care referendumul lui Traian Băsescu voia să o desfiinţeze tocmai pentru că nu mai era „ponderată”.

A dat legi importante, moderne în înţelesul profund al cuvântului. Au reuşit să dea până şi o lege a presei. Legile lui Cuza au devenit „reforme”: reforma fiscală, reforma rurală, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, prin care un sfert din averile bisericilor au trecut în proprietatea tânărului stat numit România. A înfiinţat universităţi, Academia, Curtea de Conturi, sporind astfel avuţia ţării. Prima cale ferată, primul spital. Regimul lui Cuza a înfiinţat comuna, dar şi consiliul judeţean, după care funcţionează administraţiile locale şi azi. Desigur, nu trebuie omisă legea rurală, cu care şi azi, sub denumirea de legea fondului funciar, oamenii se luptă să-şi recupereze proprietăţile.

  La o simplă punere faţă în faţă, puţini prim miniştri pot sta alături de omul ales de Cuza pentru a conduce guvernul. Mihail Kogălniceanu, o minte strălucită, a înţeles că reformele ori se fac rapid ori nu se fac deloc. Vasile Alecsandri, poetul trecut la diplomaţie, Alecu Russo, Cezar Boliac, Dimitrie Bolintineanu, fondatorul Academiei.

În echipa Cuza avem primii reformatori. Au avut curajul în 1864 să dea o lovitură de stat pentru a-şi impune reformele, printr-un plebiscit, adică printr-un referendum pe care l-au pus imediat în practică.

Tot Alexandru Ioan Cuza a avut ideea aducerii la domnie a unui prinţ străin, ca o garanţie că reformele vor continua.

Oamenii lui s-au oprit asupra lui Filip de Flandra. România s-a născut norocoasă: a venit, după abdicarea lui Cuza, un prinţ german, harnic şi deştept, Carol I de România.

După înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866, au apărut, în aprilie, mişcările separatiste care cereau anularea unirii Moldovei cu |ara Românească.

După această strălucită perioadă istorică urmează istoria modernă a României. Noi ardelenii, cărora ne place să spunem că am făcut Marea Unire, nu am făcut altceva decât să alipim de o ţară gata făcută, dar mică, în formă de potcoavă, dar deja cu un stat puternic.

  Ceea ce ne lipseşte nouă azi este un proiect de stat, aşa cum la vremea lui, l-a gândit marele reformator Alexandru Ioan Cuza şi sfetnicul lui de taină, Mihail Kogălniceanu.

Abonează-te acum Online!