Asculta acest articolNu doar în România alegerile s-au transformat într-un nou început, conducând la resetarea scenei politice. Alegerile pentru Parlamentul European din 2019 s-au remarcat prin prezența masivă la vot. Media în UE a trecut ușor de jumătate atingând 50,97%, un procent rar întâlnit în ultimii 20 de ani. Din acest punct de vedere România s-a înscris perfect în tendința alegătorilor din țările dezvoltate. În Germania s-au prezentat la vot 61,41%.
În Franța 50,12%, în Italia 54,50%, Spania, 64,30%, în Suedia 54,65%. Luxemburgul, cu 84,10% și Belgia, cu 88,47% au înregistrat cele mai mari procente la prezență.
În Olanda lui Frans Timmermans s-au prezentat la urne 41,90%. Cifre începând cu patru și trei și chiar doi s-au înregistrat în țările estice: Polonia 45,68%, Ungaria 43,36%, țări precum Estonia, Croația, Cehia, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, au avut o prezență la urne în jurul sau chiar sub 30%. Acolo ne situau și pe noi sondajele, la circa 30-35%. România s-a desprins, din păcate doar din acest punct de vedere, de plutonul țărilor nou sosite în UE. S-a desprins de Bulgaria, veșnicul nostru partener de suferință, ambele țări de la marginea imperiului UE tânjind să fie primite în Spațiul Schengen.
În ce sens s-a “resetat” scena politică europeană? În sensul că nu s-a conformat scenariul sumbru al câștigării alegerilor de către formațiunile populiste, zise “suveraniste”. În urma alegerilor din 26 mai, scena politică europeană se menține pe o linie tradițională. Popularii și socialiștii rămân cele mai mari grupuri și ele vor continua să conducă Europa Unită.
Modificări nu au intervenit nici în țările “oi negre” ale UE, în Ungaria partidul lui Viktor Orban obținând un scor ce frizează dictatura, 52,33%, la o prezență respectabilă de 43,36%, în timp ce în Polonia, la prezență de 45,68%, partidul de guvernământ, partidul care nu respectă independența justiției, fiind acuzat că încalcă statul de drept, a obținut 45,38%. Așadar, doar în România scena politică s-a reconfigurat total, urmând să se “reseteze”.
De o schimbare radicală era nevoie nu doar pentru că PSD s-a aventurat pe terenul minat al Justiției, într-o anumită măsură pe bună dreptate, având în vedere existența protocoalelor secrete ale SRI cu diverse compartimente ale justiției, ci și datorită modului în care guvernul PSD-ALDE a inițiat o serie de măsuri anti-economice. Practic coaliția de guvernare a încercat să-și cumpere voturile prin măsuri populiste. Creșterea nejustificată a unor salarii din sistemul bugetar, numărul uriaș al funcționărimii de stat, pur și simplu a sufocat mediul de afaceri.
Din această cauză este nevoie de un guvern care să îndrepte lucrurile din punct de vedere economic. Chiar dacă rămâne la guvernare, coaliția PSD-ALDE este obligată să ia măsuri de dreapta. Sigur, ideal ar fi ca după un guvern stângist peste măsură să vină un autentic guvern de dreapta. Sau ALDE să-și ia în serios partea liberală din programul teoretic. Alegătorii au simțit că ALDE a abandonat liberalismul și s-a lăsat purtat de valul populismului de stânga.
Nu știm în ce măsură partidele se vor schimba din punct de vedere politic, însă cu siguranță este nevoie de o schimbare radicală a modului în care este gândită dezvoltarea economică a României.
