Image 1
Image 2

Realitatea bate previziunile

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Orice sondaj privit dintr-o anume perspectivă nu spune nimic, în vreme ce din altă perspectivă același sondaj spune totul. Nu face excepție nici ultimul sondaj dat publicității.
Semnificativă la capitolul încredere este situarea Justiției (24%) în vecinătatea Parlamentului (20%) și clasei politice (19%). Devansarea cu doar 4, respectiv cu 5 procente a clasei politice este o consecință a disputei nepermis de întinse în timp dintre niște instituții fundamentale ale statului.

Până și Al Doilea Război Mondial a fost mai scurt decât cearta din România secolului 21.
Departe de a se fi terminat, disensiunile majore dintre parlament și reprezentanții justiției nu ar fi atât de încrâncenate dacă la mijloc nu ar exista factorul politic. Protestele de stradă sunt provocate de ambele tabere. Ele sunt o consecință firească a lipsei de coerență a legislației.

Fiecare majoritate parlamentară și-a făcut un obicei din a aduce modificări, care într-un anumit context, politic, păreau să-i aducă avantaje. Un prim exemplu ar fi guvernul Năstase, care a înființat PNA, transformat ulterior în DNA-ul care l-a aruncat în închisoare pe Adrian Năstase.

Modificările aduse codului penal în timpul mandatului lui Traian Băsescu, în opinia aceluiași președinte, au făcut victime în rândul echipei sale. El însuși are probleme de ordin juridic, datorate modificărilor aduse în plan juridic.

Situația de azi nu este diferită. A venit din nou rândul PSD să modifice legislația într-un sens care la prima vedere pare să-i fie avantajos. Dar, așa cum am văzut, schimbările survenite în codul penal sunt la fel ca proverbul cu “cine sapă groapa altuia cade singur în ea”.

Alte rezultate discutabile din același sondaj sunt cele privind alegerile prezidențiale. Fără să-și fi anunțat candidaturile, Klaus Iohannis și Gabriela Firea se află pe aceeași treaptă, fiecare cu câte 37% în intențiile de vot.

Călin Popescu Tăriceanu ar obține 13%, urmat de Cristian Diaconescu din partea PMP cu 9%, reprezentanții UDMR și USR fiind cotați cu 5-6%. Aici se poate ușor observa o foarte străvezie sugestie că PSD și ALDE ar obține împreună exact 50%.

Ierarhia partidelor este cea cunoscută: PSD – 43%, PNL – 27%, ALDE – 9%, UDMR – 6%, PMP -6%, USR – 5%, independenți – 2%, alții – 2%. Scăderea spectaculoasă a USR nu este o surpriză, partidul cel mai tânăr aflându-se într-o pronunțată disoluție, practic nereușind niciodată să se structureze ca o veritabilă formațiune politică.

A rămas la stadiul de asociație civică, bună la organizat proteste de stradă pe rețelele de socializare. Luând de bune aceste date ar rezulta că eventualele alegeri anticipate nu ar schimba nimic din tabloul politic existent.

Realitatea bate previziunile, mai ales când alegerile sunt la mare distanță de data efectuării sondajelor. Anticipatele, cerute în stradă, sunt imposibile. Mandatul actualului parlament expiră abia peste trei ani. Până atunci vor curge multe sondaje pe apa Dâmboviței.

PSD are timp suficient să se erodeze la guvernare. Deocamdată este doar începutul. Politicile sociale, ultrapopuliste, măsurile economice, controversate, intensificarea disputelor generate de un mod de guvernare discutabil, fac din PSD o victimă sigură a erodării în timp. În eventualitatea unor rezultate bune apărute ca urmare a măsurilor luate de guvern, PSD își poate conserva electoratul.

În cazul adoptării legilor Justiției, datorită poziției lui Călin Popescu Tăriceanu în privința presupuselor abuzuri ale procurorilor, principalul beneficiar ar putea fi ALDE.
PNL poate crește fie pe seama căderii PSD, fie printr-o abilă politică de alianțe cu partidele de dreapta.

O rezervă demnă de luat în seamă este strângerea relației cu societatea civilă. Ceea ce deja face, implicându-se în organizarea protestelor de stradă. Rezultatele ar trebui să se vadă în următoarele sondaje.

Competiție electorală pe Tik Tok

Se vorbește atât de mult despre campania electorală, de fapt despre campaniile electorale pentru că sunt atât de multe anul acesta încât nici nu le mai putem număra.