13.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 01.30 Cultură, Samfest jazz. 03.35 Ne cheamă Natura 04.20 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 05.25 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Cristina Bala, Marria Ban . Titlul emisiunii: Tot mai mulţi voluntari la asociaţia Stea.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: Fericirea cea care a crezut. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, Vacanţe de vis 15.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 17.00 Cultură, Judeţul Satu Mare 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Unirea Tăşnad, la al doilea start consecutiv în Liga 3. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Eugenia Sabău. Titlul emisiunii: Tot ce trebuie să ştim despre noua lege a pensiilor. (reluare) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct. 23.00 Cultură

Realitatea bate previziunile

Scris de Dumitru Păcuraru, 28 noiembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Orice sondaj privit dintr-o anume perspectivă nu spune nimic, în vreme ce din altă perspectivă acelaşi sondaj spune totul. Nu face excepţie nici ultimul sondaj dat publicităţii.
Semnificativă la capitolul încredere este situarea Justiţiei (24%) în vecinătatea Parlamentului (20%) şi clasei politice (19%). Devansarea cu doar 4, respectiv cu 5 procente a clasei politice este o consecinţă a disputei nepermis de întinse în timp dintre nişte instituţii fundamentale ale statului.

Până şi Al Doilea Război Mondial a fost mai scurt decât cearta din România secolului 21.
Departe de a se fi terminat, disensiunile majore dintre parlament şi reprezentanţii justiţiei nu ar fi atât de încrâncenate dacă la mijloc nu ar exista factorul politic. Protestele de stradă sunt provocate de ambele tabere. Ele sunt o consecinţă firească a lipsei de coerenţă a legislaţiei.

Fiecare majoritate parlamentară şi-a făcut un obicei din a aduce modificări, care într-un anumit context, politic, păreau să-i aducă avantaje. Un prim exemplu ar fi guvernul Năstase, care a înfiinţat PNA, transformat ulterior în DNA-ul care l-a aruncat în închisoare pe Adrian Năstase.

Modificările aduse codului penal în timpul mandatului lui Traian Băsescu, în opinia aceluiaşi preşedinte, au făcut victime în rândul echipei sale. El însuşi are probleme de ordin juridic, datorate modificărilor aduse în plan juridic.

Situaţia de azi nu este diferită. A venit din nou rândul PSD să modifice legislaţia într-un sens care la prima vedere pare să-i fie avantajos. Dar, aşa cum am văzut, schimbările survenite în codul penal sunt la fel ca proverbul cu “cine sapă groapa altuia cade singur în ea”.

Alte rezultate discutabile din acelaşi sondaj sunt cele privind alegerile prezidenţiale. Fără să-şi fi anunţat candidaturile, Klaus Iohannis şi Gabriela Firea se află pe aceeaşi treaptă, fiecare cu câte 37% în intenţiile de vot.

Călin Popescu Tăriceanu ar obţine 13%, urmat de Cristian Diaconescu din partea PMP cu 9%, reprezentanţii UDMR şi USR fiind cotaţi cu 5-6%. Aici se poate uşor observa o foarte străvezie sugestie că PSD şi ALDE ar obţine împreună exact 50%.

Ierarhia partidelor este cea cunoscută: PSD – 43%, PNL – 27%, ALDE – 9%, UDMR – 6%, PMP -6%, USR – 5%, independenţi – 2%, alţii – 2%. Scăderea spectaculoasă a USR nu este o surpriză, partidul cel mai tânăr aflându-se într-o pronunţată disoluţie, practic nereuşind niciodată să se structureze ca o veritabilă formaţiune politică.

A rămas la stadiul de asociaţie civică, bună la organizat proteste de stradă pe reţelele de socializare. Luând de bune aceste date ar rezulta că eventualele alegeri anticipate nu ar schimba nimic din tabloul politic existent.

Realitatea bate previziunile, mai ales când alegerile sunt la mare distanţă de data efectuării sondajelor. Anticipatele, cerute în stradă, sunt imposibile. Mandatul actualului parlament expiră abia peste trei ani. Până atunci vor curge multe sondaje pe apa Dâmboviţei.

PSD are timp suficient să se erodeze la guvernare. Deocamdată este doar începutul. Politicile sociale, ultrapopuliste, măsurile economice, controversate, intensificarea disputelor generate de un mod de guvernare discutabil, fac din PSD o victimă sigură a erodării în timp. În eventualitatea unor rezultate bune apărute ca urmare a măsurilor luate de guvern, PSD îşi poate conserva electoratul.

În cazul adoptării legilor Justiţiei, datorită poziţiei lui Călin Popescu Tăriceanu în privinţa presupuselor abuzuri ale procurorilor, principalul beneficiar ar putea fi ALDE.
PNL poate creşte fie pe seama căderii PSD, fie printr-o abilă politică de alianţe cu partidele de dreapta.

O rezervă demnă de luat în seamă este strângerea relaţiei cu societatea civilă. Ceea ce deja face, implicându-se în organizarea protestelor de stradă. Rezultatele ar trebui să se vadă în următoarele sondaje.

Abonează-te acum Online!