Asculta acest articolFără multă vorbă, în doi timpi și trei mișcări, Călin Popescu Tăriceanu a scos ALDE de la guvernare. Mișcarea lui era previzibilă imediat după alegerile din 26 mai. Ratând șansa de a intra în Parlamentul European, după ce a acceptat în tăcere să stea în remorca PSD fără să câștige mare lucru, de unde se credea un partid mare, ALDE a constatat că este un partid mic. Rezultatele slabe de la euroalegeri l-au afectat personal și pe Tăriceanu.
Cum să mai emită pretenția de a fi desemnat candidat comun PSD-ALDE cu un asemenea scor? Totuși, a insistat. PSD, atât în CEx cât și la cele două congrese, nu i-a lăsat nicio speranță, votând în unanimitate pentru un candidat propriu.
Ce să facă în aceste condiții ALDE? Ce-i rămânea de făcut lui Tăriceanu după acest refuz categoric? Nimic altceva decât să repete figura lui Crin Antonescu. Adică să iasă de la guvernare. Nu este pentru prima oară când PSD le trage clapa celor de care s-a folosit. Nu este pentru prima oară când principalul partid de guvernământ rămâne singur. Însuși Tăriceanu a fost în situația de a conduce un guvern minoritar, după ieșirea de la guvernare a PDL. Istoria se repetă în mod sistematic, fără să se petreacă mari catastrofe.
De data aceasta, pierderile și câștigurile se împart la egalitate. Se poate considera că pierde toată lumea, dar și că toată lumea este în câștig. PSD rămâne singur la bucate. Partidele de opoziție, incluzându-le aici și pe ALDE și Pro România, având în frunte PNL, pot introduce o moțiune de cenzură și să vină la guvernare.
Lucrurile nu sunt însă atât de simple. Un nou guvern încropit cu mai puțin de un an până la alegerile parlamentare îi oferă PSD-ului șansa de a se reface în opoziție. Cum a fost în anul guvernării Cioloș. Va face PNL aceeași greșeală? Greu de crezut.
USR a declarat încă din vară că nu intră la guvernare, dar susține parlamentar un guvern PNL. Ce vor face ALDE și Pro România? Liderii celor două partide declară că vor vota o moțiune de cenzură, dar nu spun dacă vor intra într-un viitor guvern condus de un premier PNL.
Toată tevatura i se datorează lui Călin Popescu Tăriceanu. Tot el a fost cel ce a salvat guvernarea PSD după ce Crin Antonescu a scos PNL din USL. Același politician versat a susținut necondiționat toate guvernele succesive PSD, girându-l atât pe Victor Ponta, cât și pe controversatul Liviu Dragnea.
Nu se poate spune despre ALDE că nu a jucat un rol major în politica ultimilor opt ani. De la spargerea USL partidul lui Tăriceanu s-a comportat ca un satelit al PSD, repetând că este adevăratul partid liberal.
A trebuit să apară un politician amator ca Viorica Dăncilă pentru a-l scoate pe experimentatul Tăriceanu pe linie moartă. După ce a pierdut șansa de a candida la președinție, își pierde și funcția de președinte al Senatului.
Întoarcerea spre Pro România nu-i asigură decât o formală supraviețuire a partidului pe care l-a fondat pentru a-l susține pe premierul Ponta. Călin Popescu Tăriceanu s-a dovedit un politician oportunist, profitând de anumite conjucturi politice nefavorabile PSD. Cu ce s-a ales? Cu mai nimic. Cu atât mai mult este îndreptățit să se răzbune. Momentul ales este crucial. El mai are posibilitatea de a se reinventa ca om politic. Depinde cum își va juca rolul de partid-balama între o opoziție dezbinată și un partid de guvernare aflat în cel mai dificil moment al existenței sale.
Se va retrage Călin Popescu Tăriceanu în matca liberală pe care a părăsit-o fără să stea prea mult pe gânduri, alegându-se cu eticheta de “trădător” aplicată chiar de Mircea Ionescu Quintus?
